duminică, 31 iulie 2011

(ne)Importanţa sabatului ( II ): o viziune cosmică



        Am discutat în prima parte a temei despre sabat că un punct de plecare sigur în cercetarea faptului dacă sabatul mai are vreo relevanţă sau nu în această epocă seculariza(n)tă, nu este vechiul testament, ci evangheliile. Dacă evreii mai păzesc şi azi sabatul şi dacă Isus a fost un evreu care a trăit acum 2000 de ani, rezultă logic că Isus a păzit sabatul. Numărul acelora care cred în existenţa şi rolul jucat de Isus în istorie dar se îndoiesc de importanţa pe care acesta a conferit-o sabatului este insignificant. Toţi sau aproape toţi dintre partizanii sabatului au sărit calul în partea cealaltă considerând ziua sabatului ca fiind sfântă. De aici şi până la aberaţiile enumerate la începutul primului episod nu a mai fost decât un pas. Despre ce este vorba?

miercuri, 20 iulie 2011

(ne)Importanţa sabatului ( I ): punct de plecare





   
       Din timpuri imemoriale, una dintre cele mai mari controverse din istoria religiei este legată de importanţa sau irelevanţa zilei de odihnă. Nu este intenţia mea să fac aici o apologie a sabatului din punct de vedere adventist dar nici să tratez subiectul cu uşurinţă. Ceea ce doresc să fac este să analizez sabatul zilei a şaptea pragmatic, în virtutea ultimelor cunoştinţe din domeniul ştiinţific, fără ca să neglijez în acelaşi timp ceea ce ne spune biblia despre sabat. Cu alte cuvinte, dacă cercetăm subiectul în mod sincer şi raţional, ce rămâne ca valabil peste timp şi ce aruncăm la gunoi ca fiind produs al culturii omeneşti? Ce sunt porunci omeneşti şi ce nu? Unde este graniţa dintre ce zice Dumnezeu şi ce a zis omul cu privire la sabat?

duminică, 17 iulie 2011

Kellog: eretic sau victimă? ( VII )



         Astăzi aflaţi poate pentru prima dată modul în care au fost "confecţionate" multe dintre mărturiile Ellen White. Pentru mine devine din ce în ce mai evident că ceea ce ani de zile am considerat inspiraţie divină primită în nenumărate viziuni, sunt de fapt simple speculaţii, zvonuri sau sfaturi personale ale EGW în cadrul unor corespondenţe strict personale. Multe astfel de mărturii rostite "în numele Domnului" au fost retrase chiar de ea când realiza neconcordanţa lor cu faptele în sine. Trageţi de aici singuri concluziile pe care le doriţi...

vineri, 15 iulie 2011

"Energia creativă" a Ellenei White şi Lambda lui Einstein




        Ce legătură poate fi între o femeie modestă care a absolvit doar patru clase în secolul XIX şi geniul matematicii şi fizicii din secolul XX, Albert Einstein? Nici-una la prima vedere! Cei doi s-au ocupat cu domenii de interes total diferite, religie respectiv ştiinţă. Dar vă sfătuiesc să nu vă grăbiţi în ceea ce priveşte concluziile. Şi asta pentru că există ceva care îi aduce pe cei doi la aceeaşi masă de discuţie. Dar nu numai atât: atunci şi acolo unde Einstein se înşeală, Ellen White are perfectă dreptate în domeniul cosmologic! Dar despre ce este vorba?!?

Homo Pastafariens


        Conform evoluţiei, rasa umană apărută acum vreo 6 milioane de ani a trecut prin diferite stadii de dezvoltare şi conştienţă de sine, pe măsură ce acumula informaţii. De la Homo Habilis şi Homo Erectus, care s-a ridicat în sfârşit în două labe, până la superatotcunoscătorul Homo Sapiens, specia umană e într-un proces continuu de autodepăşire în ceea ce priveşte cunoştinţa. Ultima verigă modernă din acest lanţ de "aur": Homo Pastafariens.

duminică, 10 iulie 2011

Zecimea- taxa pe credinţă


           Una dintre cele mai mari manipulări ale fariseilor şi saducheilor- vechi şi moderni - este legată de subiectul zecimii. În sprijinul acestei dogme- pentru că este o dogmă - sunt invocate multe versete biblice. Dar care este oare adevărul despre zecime? Are nevoie Dumnezeul infinit de zecimea noastră sau au nevoie fariseii? Sau,altfel spus, ce păcat e mai grav: să nu dai banii bisericii sau să nu te gândeşti la nevoile semenului tău? 

sâmbătă, 9 iulie 2011

Farisei şi saduchei - trecut şi prezent ( II )






       "Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a saducheilor( Matei 16,12). Fariseii şi saducheii, în trecut şi în prezent, aveau ultimul cuvânt în stabilirea normelor religioase. Iar poporul îi urma în absolută supunere, numindu-i "rabbi", adică învăţători. Când Isus din Nazaret s-a sculat să critice în mod public învăţătura lor, a apărut în conştiinţa neamului său, ba chiar a fraţilor săi de corp şi a mamei sale, exact cum ar apare azi un extraterestru.

vineri, 8 iulie 2011

Farisei şi saduchei - trecut şi prezent ( I )







      Urmărind în ultimele zile replicile dintre Eddie Constantinescu şi Florin Lăiu pe marginea temei evoluţiei şi a consecinţelor pe care le provoacă aceasta în adventismul contemporan , mi-a revenit în minte o scenă de confruntare mai veche, şi anume dintre farisei şi saduchei. Poate exista vreo legătură  între partidele religioase la putere în Palestina secolului I şi adventismul de  azi? Putem vedea şi azi, ca şi atunci, o schismă ideologică de neîmpăcat în biserica adventistă? Cât de gravă este situaţia şi unde L-am putea încadra pe Isus dacă ar trăi astăzi printre adventişti?

luni, 4 iulie 2011

Kellog: eretic sau victimă? ( VI )



În episodul de azi, greutatea vinei măsluirilor scrisorilor personale ale EGW cade tot mai mult asupra fiului ei, Willie. În timp ce realitatea era că EGW era total dezinformată despre evenimente, se răspândeau în popor de către Conferinţa Generală scrisori de calomnie la adresa doctorului, susţinând sus şi tare că aceste scrisori vin direct de la Dumnezeu. Şi uite aşa, până azi se crede o minciună. Desigur...o minciună "sfântă", în numele Domnului...

sâmbătă, 2 iulie 2011

Domnia legii ( II )





   Dacă natura este guvernată de legi, se pun următoarele întrebări:
 1. Ce origine au aceste legi?
 2. Dacă există vreo excepţie de la legile naturale, aceasta înseamnă o minune?
 3. Există doar o singură formulare a legilor naturale?

Raţiune sau credinţă?

  
    Începutul secolului pe care îl trăim este marcat pregnant de înlăturarea credinţei simple în Dumnezeu şi Biblie din conştiinţa colectivă şi înlocuirea ei cu explicaţiile raţionale. Progresul formidabil al ştiinţei în secolul trecut pe de-o parte, şi vulgarizarea şi deturnarea de către biserică  în general a idealurilor creştinismului pe de altă parte, a făcut ca oamenii de pretutindeni să se întrebe ce relevanţă mai are azi o carte veche evreeiască în faţa multiplelor cunoştinţe detaliate pe care le avem azi despre viaţă prin ştiinţă. Scârbiţi de ritualismul împovărător al bisericii, conştienţi de eşecul religiei de a face lumea mai bună, abuzaţi în trecut la nivel mental de dogmele acesteia, oamenii fug azi de biserică cu milioanele. Dar în acest exod, vrând-nevrând, credinţa în existenţa, bunătatea şi puterea lui Dumnezeu este o victimă colaterală. Oamenii, chiar cei religioşi, NU MAI AU CREDINŢĂ. Ce e de făcut?