Dumnezeu, creștinii și materia neagră

    

      
         Una dintre cele mai mari enigme ale momentului în cosmologie o constituie așa numita „materie neagră”. Conform savanților, ea însumează 25% din masa totală a universului, adică de 6 ori mai mult decât materia vizibilă cunoscută ( stele, planete, galaxii, quasari, etc), dar este pur și simplu invizibilă instrumentelor umane. Singurul mod prin care poate fi detectată este datorită efectului gravitațional asupra materiei vizibile și a luminii. Doar prin faptul că materia neagră deformează lumina altor galaxii în drumul ei spre noi, sau doar prin faptul că ea face de exemplu ca stelele de la limitele exterioare ale galaxiei să se rotească cu aceeași viteză în jurul centrului galactic ca și cele mai apropiate de el, putem ști că ea există cu adevărat. Nimeni nu o poate vedea, dar ȘTIM CĂ EXISTĂ datorită efectelor produse de ea. 

     Gândindu-mă și citind despre acest lucru, mi-am dat seama că așa este și cu Dumnezeu. Isus spunea: „ Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slaveasca pe Tatal vostru care este in ceruri.” Matei 5,16. Nimeni , niciun om evlavios și niciun sfânt nu poate să arate vreo evidență a existenței lui Dumnezeu. Dumnezeu e invizibil și transcendent naturii și simțurilor umane. Singurul mod prin care îi poate fi percepută existența și caracterul este prin efectele pe care le produce în oameni care pretind că-L cunosc. Observați ordinea lucrurilor din vorbele lui Isus? Oamenii nu pot să accepte existența unui Dumnezeu bun și iubitor atât timp cât văd în jurul lor indiferență, egoism, ură și intoleranță din partea semenilor lor religioși. Doar faptele bune ale celor care pretind că-L cunosc pe El ar fi suprema dovadă a existenței lui Dumnezeu. Doar răbdarea, toleranța, respectul și dragostea pretinșilor cretinși față de NECREȘTINI ar putea demonstra fără îndoială acestora din urmă că Dumnezeu este dragoste. Și nimic altceva. Nici predici, nici seminarii, nici versete biblice sau literatură religioasă. 

      Din păcate, așa-numiții creștini de azi sunt foarte departe de a produce în semenii lor necreștini aceeași influență gravitațională pe care materia neagră o are asupra materiei vizibile. Materia neagră atrage materia vizibilă și contrabalansează efectul gravitațional normal care ar duce de altfel la dezintegrarea galaxiilor. Dar se pare că Dumnezeu nu mai atrage pe nimeni către El, deoarece efectele acestei interacțiuni lipsesc azi aproape cu desăvârșire. Dragostea care ar trebui să vină de sus, să se răsfrângă apoi de la creștini către semenii lor care nu-L cunosc pe Dumnezeu, iar caracterul acestuia să fie cunoscut tocmai prin atitudinea creștinilor față de semeni , s-a răcit definitiv. Dumnezeul creștinilor de astăzi este intolerant, tribal, îi binecuvintează doar pe cei ce cred în el, ignorant și încăpățânat, lipsit de empatie și neinteresat de nou. Dumnezeul creștinilor de azi este individualist, judecător aspru, amenință cu iadul sau cu pierderea mântuirii, circar-creator Hocus-Pocus, neinteresat de discuții înalte cu cei care nu cred în el sau ca el, nemilos cu dușmanii, dezinteresat de soarta ateilor sau a agnosticilor. 

      Nu credeți că dacă autoproclamații creștini ar avea un real contact cu realul Dumnezeu, efectele s-ar vedea în jur la fel cum se văd efectele materiei negre în univers? De ce atâta necredință, ură, intoleranță , lipsă de respect și de valori în lumea noastră? Nu cumva ptr că „ Dumnezeu este mort”? Nu cumva ptr că creștinismul este mort? Nu cumva ptr că dragostea a murit? 

      Mii de tone de literatură religioasă, miliarde de biblii și mii de predici sau seminarii pompoase despre Dumnezeu NU SUNT O DOVADĂ CĂ DUMNEZEU EXISTĂ. Sau că este bun și milostiv. Sau că îi pasă. Singura dovadă reală ar fi însă ca ȚIE, CREȘTINE, să îți pese, să fii bun și milostiv cu cel care nu crede ca tine. Să ai răbdare și toleranță față de ideile altuia, să ai dragoste și înțelegere pentru cineva care nu le merită. Că doar așa afirmi că e Dumnezeul tău, nu?!? Sau e doar o simplă afirmație că Dumnezeu e bun, și nimic mai mult? Gândește-te, „creștine”, gândește-te. Este dumnezeul tău Dumnezeul adevărat, sau doar plăsmuirea minții tale? Iar dacă este, atunci demostreaz-o prin ... FAPTE, că așa ți-a cerut Domnul tău, nu prin vorbe și predici elocvente. Nu prin evanghelizări puerile și colportaje politic gândite. Nu prin versete biblice și teorii seci. 

      Dacă Dumnezeu există cu adevărat, efectele în viața ta, creștine, trebuie să se vadă! Altfel... îți răcești gura de pomană. Spre rușinea ta, spre rușinea dumnezeului tău de mucava. Să-mi fie cu iertare, dar uitându-mă la tine, NU MAI POT SĂ CRED CĂ DUMNEZEU EXISTĂ. Sau... dacă există, atunci hotărât lucru că nu are nimic, dar absolut nimic de-a face cu tine! Rușine, creștinule, rușine... Să nu te mire dacă într-o zi vei fi catalogat ca fiind „ cel din urmă”. Să nu te mire că bisericile îți rămân goale. Și să nu mire că dumnezeul tău este total irelevant ptr omenirea secolului 21. 

      Ești o aramă și un chimval zângănitor fără Dumnezeul adevărat. Faci umbră pământului degeaba. Ești ca un univers fără stele, fără galaxii, fără viață. Fără materie neagră. Iar un univers fără materie neagră este doar un balon de săpun. Minunat, dar degeaba. Exact ca și tine și dumnezeul tău.