Geneza, între mit și realitate ( II d ) „ Și totuși este vechi” - zilele creațiunii

   Problematica zilei a patra 

    Așa cum am amintit până acum, există trei variante principale de interpretare a celor 7 zile ale creației: cea literală, cea cronologică a timpului adânc ( day- age view ) și cea logică ( frame-view ). Fiecare dintre noi este tentat să aleagă pe cea care îi place cel mai mult, susținându-și apoi punctul de vedere cu citate biblice sau de altă natură. Lucrurile nu sunt însă așa de simple. Iar ceea ce le complică și mai mult este raportul despre ziua a patra. Ce s-a întâmplat în această zi cu adevărat: au fost create soarele, luna și stelele în a patra zi, sau doar atunci au devenit vizibile de pe Terra?

Geneza, între mit și realitate ( II c ) - ,, Și totuși este vechi ”- zilele creațiunii

   

    

    O mult prea covârșitoare ( și rușinoasă) majoritate a teologilor și credincioșilor neoprotestanți este de părere că nu numai pământul și viața de pe el au o vârstă recentă de 6000 de ani, ci chiar și universul întreg, din moment ce în ziua a patra Dumnezeu a făcut soarele, luna și stelele. Motivul: interpretarea literalistă a Genezei. Episodul de azi este o încercare de a arăta că lucrurile stau altfel, fără ca prin aceasta mesajul bibliei să fie alterat cu ceva. Doar că adevărurile strict științifice, la fel ca în cazul conflictului dintre susținătorii geocentrismului și cei ai heliocentrismului, primează în fața interpretărilor teologice diverse, de ieri și de azi.

Geneza, între mit și realitate ( IIb ) „ Și totuși este vechi” - zilele creațiunii

    

     În orice epocă a istoriei am îndrepta privirile, cititorii Genezei au fost familiarizați cu săptămâna de 7 zile, ciclul temporal de bază al vieții. Dar ce fel de săptămână a fost în realitate săptămâna creațiunii, una literală sau una logic/cronologică? Exodul 20, 8-11, adică acel pasaj atât de drag adventiștilor și iudeilor, indică ferm spre 6+1 zile literale. Pentru foarte mulți dintre prietenii mei adventiști, aici s-a încheiat orice discuție: în Geneza, Moise scrie despre o săptămână literală, o zi de repaus literală, confirmată în plus și de porunca a patra a decalogului. Și totuși… o singură întrebare este menită să țină dezbaterea deschisă în continuare: „ Odihna lui Dumnezeu din ziua a șaptea este tot literală?” Cu ce măsură stabilim ceea ce este literal și ceea ce este simbolic? Cu tradiția și mentalitatea ideologică moștenite de la părinți sau cu rațiunea și logica?

Geneza, între mit și realitate ( II a) ”Și totuși este vechi” - zilele creațiunii

   

   

    La începutul anului am oferit cititorilor mei posibilitatea parcurgerii unor studii profesioniste despre lacunele de ordin lingvistic din genealogiile Genezei , respectiv despre validitatea datărilor radiometrice. Ambele seriale au urmărit să caute adevărul în mod onest în legătură cu concepția generalizată despre creațiune din neoprotestantism, potrivit căreia viața pe Terra a apărut recent ( acum 6000 de ani ) în urma unui proces de tip „ creatio ad nihilo” de 7 zile literale. Serialul de față ( care se dorește a fi un rezumat exhaustiv al cărții apologetului creștin John Lennox „ The seven Days that divide the World ”) este menit să aprofundeze controversa referitoare la zilele creațiunii din raportul Genezei. Au fost ele într-adevăr zile literale, așa cum pretind majoritatea covârșitoare a teologilor neoprotestanți, sau adevărul este mult mai complex decât pare la prima vedere? De ce există două rapoarte complet diferite despre crearea omului în Geneza 1, respectiv 2? Poate fi demnă de încredere vechea narațiune despre crearea vieții pe Terra, în ciuda numeroaselor sale inadvertențe de ordin științific? Care sunt punctele de convergență dintre biblie și știința modernă cu privire la acest subiect extrem de controversat? Despre toate acestea aflați amănunte pe larg în acest serial.

Geneza - între mit și realitate ( I ): „ Și totuși se mișcă ”- o lecție din istorie

     S-au scris o sumedenie de cărți despre Geneza și felul în care trebuie interpretată corect narațiunea lui Moise despre creațiune. Problema legată de literalismul cu care trebuiesc înțelese și citite cele 7 zile ale facerii, apoi cea legată de vechimea vieții pe Terra sau a sistemului solar și universului sunt prilejuri de aprigă dezbatere în mediul filozofico-religios. Din înțelegerea lor (corectă sau nu ) decurg o serie întreagă de implicații spirituale, legate mai mult sau mai puțin de ziua de odihnă, de problema suferinței, de imaginea corectă despre Creator. Cum trebuie înțeleasă deci Geneza? Ca mit preistoric al originilor neavând nimic în comun cu realitatea, ca narațiune de facto gen „reporter la fața locului ” sau ca expunere filozofică despre începuturi raportată la înțelegerea primitiv-științifică a autorului cărții Genezei și a generației sale? Serialul pe care îl încep astăzi este de natură să lămurească aceste serioase și fascinante întrebări.