2.10 Daniel 9:24 ַ תְך ְח ֶנne·ḥtaḵ: „ deduse ” sau „ decise ” ?
După ce îi ridică tensiunea emoțională și intelectuală lui Daniel, îngerul Gabriel se referă la un lot de 7o de săptămâni care vor fi „ tăiate ” ( נִחִתְִne·ḥtak ) sau extrase și rânduite Israelului. Problema este că cele mai multe traduceri preferă cuvântul „ determinate”. Desmond Ford, care și-a publicat comentariile sub autoritățile evanghelice și a recunoscut că נִחִתְִne·ḥtak înseamnă „ tăiate ” sau „ despărțite de ”, totuși după doi-trei ani, adresându-se de această dată adventiștilor, s-a întors împotriva concluziilor sale cele mai bune. El citează din Cottrel spunând că „ de fapt, נִחִתְִne·ḥtak nu înseamnă „ tăiate ”, ci „ determinate ”.
Pasivul נִחִתְִ este un hapax biblic, o formă pasivă a verbului חתך . Înțelesul său de bază este atestat pe deplin de diferite surse, ca și în cuvinte de origine semitico-hamitică. LXX a tradus ca ̓κρίθηςαν ( sunt separate ) din κπίντ ( a separa , a decide, a judeca, a pedepsi, etc ). Theodotion s-a apropiat chiar mai mult în traducerea lui literală: ρσνεςμήοηραν ( ele sunt prescurtate ), urmat de Ieronim, cu același înțeles : „ adbreviatae sunt ”. Rădăcina חתךḥtk este găsită și în Akkadiană, ca „ hatakum ” ( hotărât ). În arabă, hataka ( a tăia, a dezmembra ) păstrează aceeași idee de bază. În egipteană găsim două variante similare ale acestei rădăcini:
1. „ hsq ” - a tăia, a separa, a pune deoparte.
2. „ hsk ” - a tăia, a dezmembra.
Este interesant de observat caracterul persistent al acestei rădăcini primitive în diferite limbi africane relaționate.
Lexiconul Köhler-Baumgartner menționează două înțelesuri ale lui חתךḥtk : a tăia și a hotărî. Iar acest fenomen de derivare a unui înțeles abstract dintr-o imagine concretă este bine atestată și cu alte rădăcini și termeni. Este de remarcat supraviețuirea acestui înțeles de bază prin ebraica și aramaica medievală, până în timpurile noastre. Cele două sensuri ale lui חתךḥtk ( a tăia și a hotărî ) sunt strâns relaționate și există dezvoltări semantice echivalente și în alte limbi.
Nu există nici-o dovadă că rădăcina חתךḥtk era cunoscută în perioada pre-exil , dar ținând seamă de întinderea ei în familia semitico-hemitică, este posibil să fi fost folosită în ebraica colocvială, așa cum este cazul cu multă ebraică târzie. Aceasta ar putea explica de ce biblia standard ebraică folosește doar sinonimul גזרgzr , o rădăcină comună cu aramaica, și care este folosită în ebraica târzie. Este un sinonim perfect al lui חתךḥtk , având exact același sens : a tăia, a separa, a înlătura, utter, a hotărî, etc. Mai mult decât atât, rădăcina חרץ ḥrṣִ are o poveste similară. În timp ce sensul său de bază „ a tăia ” este rar întâlnit, sensul său figurat derivat „ a decide ” este foarte obișnuit. În ebraica qumranică חרץ ḥrs este folosit pentru a desemna decizii judiciare sau „ timpuri fixate ”.
Daniel folosește alte trei verbe diferite sinonime cu חתךḥtk și oricare dintre ele ar fi putut fi folosit în 9,24, în locul hapax-ului חתךḥtk. Am putea să ne imaginăm următoarele trei alternative pe care le-ar fi putut folosi Daniel în mod normal, dar pe care le-a evitat:
1. Daniel 9,24 : חתך cut, subtract >>decree - a tăia, a hotărî
2. Daniel 2, 34-35; 4, 14-21 : גזר cut, separate >decree - a tăia , a separa, a hotărî
3. Daniel 9,26-27; 11, 36: חרץ cut >utter, decide - a tăia, a decide
4. Daniel 1, 10-11; 5,25-26: מנה count >appoint, apportion - a număra, a fixa, a împărți.
Acum, dacă נגזרnigzar, ֱחִרץ נneḥeraṣ sau נמנהnimnåh ar fi putut fi folosite mai probabil pentru a expresa ideea de „ decretate ” sau „ fixate” , de ce Daniel preferă rădăcina colocvială ne-biblică, ne-literară חתךḥtk ? Sugestia mea este că Daniel ( de fapt Gabriel !) a evitat termenii uzuali evreești cu sensul de „ a decide ” ca și sensurile lor principale sau secundare și a ales חתךḥtk pentru sensul său unic și puternic de „ a tăia ”, „ a extrage ”. Uzul rabinic al rădăcinii חתךḥtk cu sensul dominant de „ tăiat din ” ar putea să indice stabilitate semantică la momentul primei sale folosiri în ebraica literară. În ebraica qumranică, nifalul lui חתךḥtk , deși la imperfect, este conectat la o perioadă de timp. Priviți următoarea comparație:
4Q252 1:2 : „ …și zilele lor vor fi tăiate/ scurtate ( de la 1000 de ani ) la 120 de ani. ” Geneza 6, 3
Daniel 9,24 : „ … o perioadă de 70 de săptămâni a fost tăiată/ extrasă din ... pentru poporul tău. ”
În timp ce aceasta este singura apariție a lui חתךḥtk în ebraica qumranică, este semnificativ faptul că este chiar aici conectată cu timpul, și are sensul de bază de „ tăiat din ”, „ scurtat ” - scurtând media de viață a oamenilor antediluvieni. Verbul נחתְךne·ḥtaḵ este la singular , în contrast cu pluralul subiectului „ 70 de săptămâni ”. Când verbul precede subiectul au loc anumite dezacorduri uneori, dar când verbul urmează subiectului, ca în acest caz, dezacordurile sunt extrem de rare. În consecință, verbul נחתְךne·ḥtaḵ la singular trebui să exprime un acord logic, ad sensum, cu implicația că subiectul la plural trebuie să exprime o unitate, nu multiple porțiuni, sugerând prin aceasta ( nu prin gramatică, ci printr-un acord logic ) că obiectul „ tăierii ” este o perioadă de șaptezeci de săptămâni. Acest raționament duce la o întrebare: „ care este, în context, perioada mai lungă de timp din care sunt tăiate cele 70 de săptămâni ? ”
O importantă legătură între cele două profeții cronologice ( Daniel 8, 14, 26 și Daniel 9, 23-27 ) este prezența aceluiași ghid/interpret angelic ( Gabriel ) și răspunsul său dublu la îngrijorarea lui Daniel privitoare la timpul împlinirii celei mai mari speranțe a lui Israel. Acum Gabriel vine să-i dea lui Daniel explicația printr-un nou mesaj cronologic. Aceasta înseamnă că este perioada celor 70 de săptămâni este tăiată dintr-o perioadă de timp mai misterioasă și mai lungă care este implicit prezentă în capitoul 9 ( în temerile și îngrijorările lui Daniel și în răspunsul complet al lui Gabriel ). Referința bruscă a îngerului la timp și la extracție de timp, raportată la frustrarea și boala anterioară a profetului datorată timpului profetic din 8, 14,26; rezumatul așa de natural al îngerului la subiectul durerii lui Daniel , după întreruperea de la 8,25, și folosirea clauzei „ 70 de săptămâni au fost tăiate pentru poporul tău ”, toate acestea sugerează o puternică relație între cele 70 de săptămâni și cele 2300 de zile.
Motivul evitării limbajului explicit poate fi dedus din avertismentele repetate ale îngerului, a perioadei de 2300 de zile sau a misterului timpului în general ( Daniel 8, 26; 12, 4,9 ). Cineva ar putea compara această vorbire codată cu parabolele lui Isus, care pentru unii erau indescifrabile, iar pentru cei aleși erau clare ( Daniel 12, 10; Marcu 4, 11-13 ). N-ar trebui să minimalizăm această atitudine discretă din partea cerului.
În consecință, sunt multe motive pentru a susține că verbul נחתְךne·ḥtaḵ Daniel 9,24 a fost folosit cu intenția de a spune „ extrase din ”, „ tăiate din ”, și este prin aceasta o referință implicită la perioada de timp lungă și misterioasă care se întinde până la timpul sfârșitului, și care este descoperită în profeția anterioară din capitolul 8: cele 2300 de zile.
( va urma )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu