Lumina, un pericol pentru cei ce văd ( II )

      

     Dacă editorialul anterior cu acest titlu a fost o șarjă la adresa fundamentaliștilor religioși care consideră că „ au lumina”, cel de față este menit să condamne o altă ideologie umană care, prin intransigența și siguranța de sine cu care se exprimă , cauzează aceeași învrăjbire între oameni la fel ca orice sistem religios: ateismul. Prin negarea hotărâtă a existenței unei puteri creatoare supranaturale, ateii îndrăgesc la rândul lor cuvântul ultimei instanțe la fel ca și bigoții. Diferența între unii și alții este una singură: spre deosebire de primii, al căror idol întru orbire este Biblia și literatura religioasă din care se hrănesc exclusiv, ateii sunt copleșiți de admirație în fața propriului ego. Creierul lor le este Dumnezeu, iar știința le servește drept biblie. 

Îmbrăcămintea femeii

Motto: PROVERBE 9:6 - „Părăsiți naivitatea și progresați în căile priceperii”.

Încă din primele luni (sau chiar zile) ale vieții creștine, o persoană proaspăt venită în absolut orice biserică neo-protestantă (baptist, penticostal, adventist, etc.) se izbește vrând-nevrând de un verset ciudat, controversat și chiar aducător de certuri. Este vorba despre DEUTERONOM 22:5. Redau mai jos acest verset în traducerea cea mai răspândită în România, adică traducerea lui Dumitru Cornilescu:

„Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău”. 

Lumina, un pericol pentru cei ce văd ( I )

                    

   

    Acum aproximativ 13,7 miliarde  de ani, din lumea sa inaccesibilă, „ de dincolo ” de orice știință și filozofie umană,  „Dumnezeu a zis:  Să fie lumină! Și a fost lumină”. Universul nostru a început printr-o descătușare indescriptibilă de fotoni și plasmă de quarci și gluoni, rămășițele acelei explozii fenomenale putând fi încă astăzi observate sub forma radiației cosmice de fond. De atunci și până astăzi, lumina călătorește neobosit prin univers, fiind subiect principal pentru nenumărate domenii de cercetare umană, începând de la fizica particulelor și până la … teologie. Știți de ce am amintit teologia printre ele, nu-i așa?… 

O peșteră de tâlhari

           

   Știu. Eu sunt „pierdut în lume”, „căzut din har”, „despărțit de Hristos”. Am luat-o razna, sunt un rebel neînduplecat, cu accente de paranoia uneori. „Îmi bat joc de biblie și spiritul profetic”, „ nu mai cred în nimic” și am „devenit agnostic”. Un frustrat din cale-afară, care vrea să se răzbune pe biserică pentru eșecurile din viața personală. Fie ca voi, dragii mei creștini adventiști. Bine că ați scăpat de mine, tulburătorul. Dar spuneți-mi și mie: cu Gili Cârstea ce-ați avut? Pentru că el, și alții ca el, nu sunt nimic din toate acestea. Și totuși, v-ați bătut joc de el la fel ca și de mine. Și i-ați băgat pumnul în gură, lui și prietenilor lui, cu același cinism preabinecunoscut de mine. De ce „fraților”? De ce? Doar e unul dintre voi, care crede ca voi în multe aspecte și se închină cu voi în aceeași biserică. Cu el ce-ați mai avut, creștinilor? 

Hristos Lumina Lumii - studiul Fred Veltman (concluzii)

   

     Studiul pe care l-am publicat este destul de revelator pentru mine în privința „originalității” și „ineranței” cărții HLL, aruncând o lumină mai amplă asupra întregului „spirit profetic”, atât de apreciat în lumea adventistă. Cu toate acestea, recunosc că el nu aduce nimic nou pentru o minte care funcționează după concepte prestabilite. Altfel spus, chiar după parcurgerea studiului lui FV, un adventist îndoctrinat „din fragedă pruncie” despre cărțile EGW are toate șansele nu numai să nu înțeleagă nimic din acest studiu, dar să considere atenția acordată lui drept timp pierdut. În realitate, pentru cine are ochii deschiși cu privire la fapte (descrise chiar de către un adventist ) , studiul lui Fred Veltman aruncă în aer concepții înrădăcinate despre „spiritul profetic” din mintea oricărui adventist. 

Hristos Lumina Lumii - studiul Fred Veltman ( II )

  Concluziile Proiectului Hristos Lumina Lumii

Partea a doua
Fred Veltman

Unicitatea cărţii Hristos Lumina Lumii trebuie aflată în modul practic în care foloseşte Scriptura şi în accentul pus pe realităţile spirituale şi pe devoţiunea personală, mai mult decât pe originalitatea conţinutului său. 

Hristos Lumina Lumii- studiul Fred Veltman

    Așa cum mi-am obișnuit cititorii de aproape trei ani, încerc pe acest blog să aduc argumente solide, raționale, în favoarea credinței într-o inteligență supranaturală, argumente culese inclusiv ( sau mai ales ) din domeniul științific. Dar îmi place să fiu echidistant față de adevăr în general, deranjând de multe ori prin asta nu numai tabăra necredincioșilor, ci și pe cea a credincioșilor fundamentaliști, prezentând de asemenea suficiente dovezi  în legătură cu superstiția și tradiția pur omenească, înrădăcinată adânc în viața spirituală a acestora din urmă, cu privire la multe subiecte religioase.  Cu siguranță, unul dintre punctele fierbinți pentru adventiști,  atins de mine într-unul din editorialele recente, este discuția despre infailibilitatea „spiritului profetic” al Ellenei White. Prin studiul următor, doresc să prezint dovezi serioase întru demitizarea originalității și inspirației divine a uneia dintre cărțile ei cele mai apreciate între adventiști: „Hristos Lumina Lumii”. 

   De data aceasta, prin intermediul forumului Open Source Church, fac accesibil pentru cititorii mei studiul lui Fred Veltman despre această carte, deosebit de important după părerea mea pentru orice adventist. Membru al bisericii AZS, președinte al departamentului de religie la Pacific Union College, Angwin, California, (Ph.D)Fred Veltman este o voce profesionistă cu privire la acest subiect, nefiind oponent al bisericii sau sistemului, ba dimpotrivă chiar făcând parte din el la momentul redactării studiului. De aceea consider că fundamentaliștii adoratori ai EGW ar trebui să fie primii care să ia în serios acest studiu. Că doar vorbește chiar unul dintre ei. 

   Cum era logic de așteptat, munca de traducere în limba română a acestui material deosebit de important este meritul contestatarilor bisericii adventiste, și nu al acelora care ar fi trebuit să fie primii care să învețe adevărul: pastorii acestei biserici. Deocamdată mă abțin să-mi exprim concluziile în legătură cu acest studiu, limitându-mă azi doar la publicarea sa. În cursul weekendului voi reveni însă cu comentarii personale în acest sens. Enjoy it!