Ați putut avea ocazia pe parcursul a trei luni de zile să analizați viziunea lui Lăiu despre JuST, așa cum abreviază el doctrina adventistă a sanctuarului. Studiul, conceput să fie prezentat doar cremei teologice AZS, a declanșat o adevărată furtună în viața lui privat-profesională ( cu mult înainte de a fi tradus de mine), invitațiile serioase la resetare exegetică și teologică de acolo fiind întâmpinate de colegii săi de la ITA cu cea mai mare indiferență și/sau scepticism. Dar acest lucru nu mă mai miră sau dezamăgește. Aceasta este și a fost mereu poziția bisericii oridecâteori cineva din mijlocul ei a avut ceva nou și interesant de spus. Altceva mă dezamăgește: faptul că Florin Lăiu nu merge până la capăt în direcția în care îl poartă studiul său și faptul că sunt extrem de puțini adventiștii care în anul de grație 2012 mai caută ADEVĂRUL. În săptămânile care urmează voi încerca să merg dincolo de granița la care s-a oprit Florin Lăiu, într-o căutare independentă de orice ideologie și eliberat de orice tabu religios denominațional. Surprizele, vă asigur, vor fi copleșitoare…
Cornul cel mic din Daniel 8
Imediat după marea dezamăgire de la 1844, când speranțele lor escatologice au fost aspru încercate de realitatea că Isus nu venise, mica grupă de pionieri care a format mai târziu adventismul a pretins că evenimentele profetice din Daniel 8,14 nu își aveau locația pe pământ, așa cum spusese William Miller an după an, ci în ceruri, conform Evrei 8 și 9. O.R.L. Crosier a fost cel care a împins întreaga acțiune de „ curățire ” a sanctuarului de pe pământ în cer, fiind susținut nemijlocit de Uriah Smith, James White și evident, Ellen White. Ei au susținut atunci că lunga perioadă profetică de 2300 zile , care debuta în 457 i.H odată cu decretul persan de rezidire a Ierusalimului, tocmai se sfârșise în timpul vieții lor. Ca urmare a acestui lucru, pionierii adventiști au fost convinși că în ceruri începuse o Judecată solemnă de investigație a cazurilor fiecărui muritor din orice generație de pe Terra. Versetul 14 din capitolul 8 a fost tratat însă cu neprofesionalism și a doua oară, așa cum ne-a spus deja Florin Lăiu, din diverse cauze. Pionierii pur și simplu nu dispuneau de o traducere autentică și profesionistă a manuscriselor originale în ebraică sau greacă a textului din Daniel 8, nu au ținut cont de contextul istoric în care a fost rostită profeția, cu alte cuvinte nu au făcut o exegeză serioasă și profesionistă, ci doar au moștenit hermeneutica naivă și forțată a lui Miller.
Se impune așadar o privire mai atentă asupra celor 2300 de seri și dimineți din Daniel 8,14 pentru a înțelege corect dacă profeția s-a referit la o lungă perioadă de timp care se întinde peste era creștină ( așa cum au pretins și încă mai pretind azi adventiștii ) sau a avut de-a face strict cu contextul istoric ebraic de atunci. Textul din Daniel 8,14 este extrem de important deoarece constituie însăși germenele adventismului. Dacă am putea dovedi cu argumente serioase că el are o cu totul aplicație decât aceea pe care i-au dat-o pionierii, atunci chiar existența însăși a adventismului pe scena religioasă ar deveni dintr-o dată neîntemeiată. Premizele pe care a fost construit adventismul s-ar dovedi în mod evident false, și odată cu ele s-ar prăbuși toate pretențiile că adventiștii au fost vreodată vreun „ popor ales ”... Dar să începem cu începutul.
Pentru a înțelege bine dilema celor 2300 zile, trebuie mai întâi să înțelegem corect identitatea cornului cel mic din Daniel 8:9, deoarece tocmai acest corn mic este cel care va pustii sanctuarul timp de 2300 seri și dimineți. Adventiștii învață din secolul 19 că acest corn este reprezentat de puterea romană. Iată ce spunea pionierul și teologul adventist John Andrews:
„ În consecință, activitățile atribuite acestui corn mic în Daniel 8:10-13,23-25; 11:31 și 12:11 trebuie înțelese ca având de-a face cu Roma, atât cea păgână cât și cea papală, în sfera ei de acțiune ” ( The Prophecy of Daniel, The Four Kingdoms, The Sanctuary, and the 2300 Days, pp. 69-70).
Gurul adventist al profeției Uriah Smith spunea de asemenea că nu există nicio altă explicație posibilă:
„ Roma satisface toate punctele specifice din profeție. Nicio altă putere nu o face. De aceea, Roma și nimeni altcineva … este puterea cu care avem de-a face ” (Daniel and the Revelation, p. 162).
Este adevărată această afirmație? Haideți să vedem cum stau lucrurile! Conform învățăturii AZS, cornul cel mic din Daniel 7 și 8 sunt una și aceeași putere. Chiar dacă e cert că ambele sunt descrise la fel, imediat vom descoperi însă că similitudinile se opresc aici. Mai întâi, să observăm că între capitolele 7 și 8 există un adevărat schimb al centrului de greutate profetic:
Daniel 7
1. Puterile mondiale sunt reprezentate prin fiare necurate.
2. Este scris în aramaică, ceea ce ar putea indica faptul că a fost scris în principal pentru lumea păgână.
3. Mesajul profetic este către lumea întreagă.
Daniel 8
1. Puterile mondiale sunt reprezentate prin animale Kosher, folosite des în serviciul sanctuarului.
2. Este scris în ebraică, ceea ce ar putea indica faptul că a fost scris în mod special pentru evrei!
3. Scoate în evidență serviciile zilnice de la templul iudeu.
Așadar, în timp ce în capitolul 7 avem de-a face cu o judecată cerească care are de-a face cu toată lumea în general, capitolul 8 dimpotrivă indică faptul că a fost scris într-un mod cu totul special exclusiv pentru evrei. Haideți să examină acum diferențele dintre cornul mic din capitolul 7 și capitolul 8.
Cornul cel mic în capitolul 7
1. E asociat unei fiare care reprezintă al patrulea imperiu.
2. Iese direct din capul fiarei.
3. Apare în mijlocul celor 10 coarne deja existente, ceea ce potrivit învățăturii AZS înseamnă că acest lucru se întâmplă după ce a patra putere s-a frânt în alte 10 părți.
4. Este o putere nouă, recentă, care iese din vechiul imperiu
5. Iese dintr-o fiară.
6. Trei coarne sunt smulse în timpul ieșirii lui.
7. Se spune despre el că este diferit față de celelalte 10 coarne, având ochi și o gură plină de trufie, ceea ce indică faptul că acest corn ar putea fi o putere nouă și diferită.
8. „ Avea o înfățișare mai mare decât celelalte coarne ” ( vers 20 ). Cu alte cuvinte, reprezintă o putere mai mare decât cele simbolizate prin celelalte 10 coarne.
9. Câmpul său de influență este totalitatea celui de-al patrulea imperiu, deoarece iese din capul fiarei și se transformă în cornul dominant peste celelalte 10 coarne.
10. Se ridică contra Celui Prea Înalt și a sfinților Săi. Aceștia sunt sfinții lui Dumnezeu pe cuprinsul întregului imperiu.
Cornul cel mic în capitolul 8.
1. E asociat unei fiare care reprezintă al treilea imperiu.
2. Iese dintr-un corn deja existent.
3. Nu iese din capul țapului.
4. E un corn care iese dintr-unul din cele 4 coarne ale țapului.
5. Iese dintr-un corn.
6. Nu smulge niciun corn.
7. Nu există nimic care să indice că acest corn este diferit față de celelalte.
8. Este insignificant atunci când îl comparăm cu celelalte 4 coarne care ies din capul țapului sau cu cornul original ( Alexandru cel Mare ) din versetul 8:8 pp.
9. Aparține doar uneia din cele patru diviziuni ale imperiului post-alexandrin. Acțiunea lui se restrânge exclusiv asupra zonei de miazăzi, răsărit și „ țara cea minunată ” - Palestina.
10. Răutatea lui este îndreptată asupra poporului evreu, contra marelui preot, a sacrificiilor și a templului iudeu. Atmosfera și detaliile capitolului 8 indică spre o bătălie locală.
Este evident așadar că există destule diferențe semnificative între cornul cel mic din Daniel 7 și cel din Daniel 8. Dar ele nu se opresc aici. Data viitoare voi vorbi despre momentul în care „ cornul cel mic ” din Daniel 7, respectiv Daniel 8, ajunge la putere pe scena istoriei, unde vom vedea de asemenea că există diferențe majore.
( va urma )
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere