De la Noe la Moise - evidența unor lacune în genealogiile biblice ( IV )

     De-a lungul istoriei bisericii, genealogiile biblice au fost întrebuințate pentru a calcula o dată pentru apariția vieții pe Terra. Această datare este astăzi folosită ca un argument în sprijinul unui pământ tânăr. Cu toate acestea, așa cum am demonstrat în această serie de articole, o examinare mai amănunțită a ebraicii antice descoperă indicii despre lipsuri și lacune în aceste genealogii, făcându-le nepotrivite pentru astfel de calcule. 

    În primul episod al acestei serii am discutat fundamentala importanță a cuvântului ebraic „ yalad ” - în mod obișnuit tradus prin „ begat ” ( KJV ) sau „ a născut pe ”( NIV, NASB ), în calcularea unor evenimente biblice precum potopul sau creațiunea. În partea a doua am examinat istoria lui Moise, care dă dovadă despre faptul că „ yalad ” nu înseamnă neapărat referința la o relație părinte-copil, ci poate reprezenta și o conexiune familială mai amplă. 

   În partea a treia am discutat pe larg despre problema hermenutică critică care rezultă din presupunerea că „ yalad ” înseamnă întotdeauna „begat ” sau „ a născut pe ”. Dacă teologii YEC ( young Earth creationism ) se lipesc de această interpretare atunci când citesc Geneza 5:32 și 11:26, atunci sunt forțați să concluzioneze că fiii lui Noe au fost tripleți, - lucru pe care de altfel ei îl neagă. 

 Familia lui Avraam

    Vom aplica acum lecția învățată din istoria lui Sem, Ham și Iafet pentru a investiga mai departe povestea lui Avraam. Geneza 11:26 ne spune ( NKJV ) că „ la vârsta de 70 de ani Terah a născut pe Avram, Nahor și Haran. ” Analiza noastră despre istoria lui Moise și a lui Noe justifică două observații importante:

 1.  Doar faptul că Avram este numit mai întâi nu înseamnă automat că este și cel mai mare dintre frați. 

 2.  Folosirea lui „ yalad ” în Geneza 11:26 nu cere neapărat ca Avram să se fi născut când Terah avea 70 de ani, și nu cere nici măcar ca Avram să fie fiul lui Terah. Avram poate să se fi născut mai târziu și să fie de fapt chiar nepotul lui Terah! 

    Așa cum am arătat până acum, contextul și narațiunea sunt chei importante în interpretarea corectă a semanticii cuvintelor - și asta cu atât mai mult în dreptul ebraicii biblice. Indicii despre înțelesul lui „ yalad ” folosit în Geneza 11:26 pot fi obținute din narațiunea versetelor 27b - 32. 

    Dacă „fiul” lui Terah, Nahor, s-a căsătorit cu nepoata lui, Milca, atunci Nahor trebuie să fi fost mult mai în vârstă decât ea sau mai tânăr decât „ fratele ” lui, Haran. Biblia nu spune că Nahor a călătorit spre cetatea lui Haran cu Terah, Avram și Lot. Cu toate acestea, se pare că a părăsit Ur din Mesopotamia și s-a așezat în „ orașul lui Nahor ” ( Gen 24:10, NASB ), deoarece mai târziu Avraam și-a trimis acolo servul său să caute o „ rudă ” ( Gen 24:4, NASB ) Rebeca, pentru fiul său ISaac. Orașul lui Nahor este probabil aproape de orașul lui Haran, deoarece mai târziu Rebeca l-a trimis pe Iacov la Haran, la unchiul său Laban ( Gen 27:43 ).

   Părăsind Haranul pentru Canaan

    Gen 12: 4 ( NASB ) spune că Avram a ascultat chemarea lui Dumnezeu și a părăsit Haranul plecând spre Canaan la vârsta de 75 ani. Mulți teologi ( incluzându-l aici și pe episcopul James Ussher ) sugerează că Avram a plecat din Haran după ce tatăl său Terah a murit în acest oraș. În mod obișnuit, ei își bazează afirmațiile pe discursul lui Ștefan în fața Sinedriului, pe scrierile lui Philo ( “On the Migration of Abraham,” in The Works of Philo, trans. C. D. Yonge, XXXII, 177 (Peabody, MA: Hendrickson, 1992), 270. ), sau pe prezumția că Geneza 12 urmează cronologic capitolului 11. Este logic: după moartea lui Terah, averea lui va fi împărțită între Avram, Lot și Nahor, dându-i astfel lui Avram capacitatea de a se muta și probabil întârziind plecarea suficient de mult pentru ca averea să fie împărțită. 

   Plecând de la această presupunere, rezultă că Avram nu avea mai mult de 75 ani atunci când terah a murit la 205 ani, ceea ce face ca Terah să fi avut 130 de ani ( și nu 70 !!! ) atunci când s-a născut Avram. În plus, Sara, soția lui Avram, era cu 10 ani mai în vârstă decât el. Dacă ea era așadar sora lui mai mare precum pare să indice Geneza, atunci Terah avea cel puțin 140 de ani atunci când a procreat . Dar după standardele moderne așa ceva este imposibil. 

  Și totuși, dacă se ia în considerare povestea cu cea de-a doua soție ( sau concubină ) a lui Avram, Agar, știm că Avram a făcut cu aceasta șase copii. Dacă istoria lui Avram este cronologică, atunci aceasta s-a întâmplat DUPĂ MOARTEA Sarei, când Avram avea vârsta de 137 ani. Astfel, este posibil ca Avram și Nahor să fi fost mult mai tineri decât fratele lor Haran. Episcopul Ussher spune că Haran s-a născut când Terah avea 70 de ani. Aceasta ar putea explica căsătoria lui Nahor cu nepoata sa, sugerând de asemenea că Avram și Lot aveau de fapt o vârstă apropiată. 

    Acest punct de vedere este sprijinit de susținerea lui Josephus și episcopului Ussher că Sara este fata lui Haran, nepoata lui Avram. Traduceri englezești ale Gen 20:12 ne arată că Avram spune despre Sara: „ Ea este de fapt sora mea ( ahot ) , fiica ( bat ) a tatălui meu ( ab ) dar nu și fiica mamei mele ( em ). Oricum, înțelesul cuvintelor evreești ׳āḥôt, bat, ׳āb, and ׳ēm  este suficient de flexibil ca Avram să fi spus că Sara este nepoata sa, și nepoata tatălui său. De exemplu, Gen 46:15 folosește cuvântul „ bat ” cu ambele înțelesuri ( fiică, nepoată ). Iar āḥôt este așa de imprecis în Gen 24:60 când Rebeca se referă la binecuvântarea întregii ei familii, inclusiv mamei ei. Această flexibilitate în ebraica biblică atunci când avem de-a face cu termeni despre familie sprijină probabilitatea ca să existe lacune nerecunoscute în genealogiile biblice. 

   Concluzii despre „Yalad”

    Rezumând, istoria lui Avraam aduce un argument puternic că „ yalad ” în Geneza 11:26 nu implică de la sine că Avraam și frații săi erau tripleți, și nici măcar că s-a născut când Terah avea 70 de ani. Deși această interpretare este validă lingvistic, înțelesul semantic al lui „ yalad ” ( a născut pe…” ) este mult mai general. Este foarte probabil ca diaconul Ștefan să fi avut dreptate afirmând că Avraam a plecat din Canaan după moartea tatălui său, ceea ce ar plasa nașterea lui Avraam după ce Terah a împlinit 130 de ani. 

   Mai mult decât atât. Din moment ce analiza genealogiei lui Moise arată că „ yalad ” nu implică neapărat o relație de tip „ părinte-copil ”, ci că adesea înseamnă și „ a fost strămoșul lui” , este lingvistic posibil ca Avraam să fi fost nepotul lui Terah. Aceasta ar rezolva îngrijorarea anumitor teologi  legată de faptul că Terah nu putea să mai aibă copii la vârsta de 130 de ani! 

   În ultima parte a acestui serial vom aplica ceea ce am discutat deja până acum despre „ yalad ” în Gen 5,10 și 11 și vom merge chiar mai departe, sugerând că „yalad ” are o semnificație cultural-sociologică care merge dincolo de reproducerea biologică.  

   ( va urma )