2. Probleme lingvistice și exegetice în Daniel 9
Nu este nici-o îndoială că orice exegeză biblică bună are la bază o atentă cercetare gramaticală și lingvistică. Prima problemă a lui JuST este chiar o provocare lingvistică. Această secțiune se adresează intrepretărilor adventiste și uneltelor pe care le folosim ( traducerile comune ale bibliei), avertizând că uneori aduc confuzie sau sunt chiar greșite. Deși nu fiecare problemă a traducerii din Daniel 8-9 poate afecta interpretarea noastră bazată pe legătura dintre cele două profeții, orice detaliu, cât de mic, poate fi folositor, și ar trebui să-l tratăm cu cea mai mare atenție. Observații similare au fost publicate de profesorii noștri de la BRI, etc.
2.1Da :8:9 ֶהם ֵמ ַחת ַא ָה ִמן ּו“and out of one of the[m] [four winds]”? Dintr-unul din ele ( din patru vânturi)?!?
Interpretarea expresiei „ ומִןִהִאִחִתִמִהִםû·min ha·’aḥaṯ mē·hém ” și „ out of one of them ” din Daniel 8:9 ca o referință la unul dintre cele patru vânturi, și nu implicit la coarne, nu cred că este acceptabil, pentru următoarele motive.
a) Referentul logic și subiectul propoziției sunt cele patru coarne proeminente , de aceea „ unul dintre acestea ” corespunde logic acestor coarne ( așa cum a fost mereu înțeles de profesorii noștri, fără excepție).
b) „ În cele patru vânturi ale cerurilor ” este o expresie adverbială și nu o propoziție în sine însăși. Prin urmare , ea joacă un rol secundar, iar expresia „ ומִןִהִאִחִתִמִהִםû·min ha·’aḥaṯ mē·hém ” nu este în mod neapărat legată de „ vânturi”.
c) Acordul gramatical chiastic, acceptat de teologii AZS după 1980, a fost interpretat ca o nouă soluție exegetică pentru a-l elimina pe Antioh IV din viziunea profetică, și a apărut chiar în câteva comentarii la nivelul școlii de sabat. În timp ce forma masculină מִהִםmē·hém , în loc de forma cerută feminină מִהִןmē·hén, nu este ebraică biblică standard, și ar putea fi socotită ca un dezacord gramatical, este doar un dezacord formal, specific ebraicii obișnuite vorbite, care folosește des forme masculine pentru ambele genuri, lucru care se întâmplă de fapt în multe alte pasaje biblice.
d) Interpretarea care îl face pe micul corn să apară dintr-un anume „ vânt ” sau punct cardinal este o soluție ingenioasă bine intenționată, dar nu este nici tradițională în adventism și nu este nici acceptată în afara acestuia. Nu cred că va supraviețui în cele din urmă.
e) Interpretarea că unul dintre cele patru vânturi este originea cornului mic, a izvorât din nemulțumirile față de interpretările noastre tradiționale despre cornul cel mic. Au devenit obsolete, simțindu-se astfel nevoia găsirii unei soluții mai bune, care să evite o posibilă aplicare la Antioh al patrulea. Soluția clasică ( că romanii au început să cucerească …. Perseus, regele Macedoniei, împărăția fundamentală a Greciei), a fost propusă de Sir Isaac Newton și promovată printre noi de Uriah Smith.
f) O soluție mai puțin cunoscută a fost concepută de Felipe del Rey, cu Roma ca moștenitoare a Pergam-ului ( care era un fel de continuare a împărăției lui Lisimah), orașul sursă al cultului împăratului din imperiul roman. Acest punct de vedere a fost adoptat de Alfred Vaucher și Adelio Pellegrini, și este preferată azi de William Shea. Dar în opinia mea nici această soluție nu este satisfăcătoare.
g) Nu există nici-un motiv ca să vedem în cornul cel mic un simbol al așa-zisului popor al lui Dumnezeu, sau al păcatelor lui, confesate sau neconfesate, așa cum s-a propus uneori. Micul corn din Daniel 7 și 8 este un simbol pentru aceeași clasă de forțe ostile ca și celelalte coarne, ca și capete ale fiarei în care sunt ancorate ( înrădăcinate). Indiferent de faptul că acest corn rău îl reprezintă ori pe Antioh ori pe Roma păgână, cum pot acești păgâni declarați să reprezinte poporul lui Dumnezeu? Dacă cornul cel mic din Daniel 7 reprezintă Antihristul ( Roma papală), și are legătură cu cornul rău din Daniel 8, atunci cum poate o putere creștino-păgână să reprezinte adevăratul popor al lui Dumnezeu sau păcatele lui? O astfel de interpretare a fost un mijloc ingenios de a compensa lipsa unui suport contextual pentru viziunea istorică a curățirii sanctuarului de păcatele confesate ale poporului lui Dumnezeu în ziua escatologică a ispășirii.
h) William Shea, cel care a fost probabil autorul interpretării „ dintr-unul din cele patru vânturi ” , nu este dogmatic cu privire la această chestiune. De curând Martin Pröbstle a făcut cea mai detaliată analiză a expresiei „ מִהִםּומִן־הִאִחִת û·min ha·’aḥaṯ mē·hém ”, arătând slăbiciunea interpretării „ dintr-unul din cele patru vânturi ”, deși în final se abține de a schița o anumită concluzie.
Dacă este surprinzător cum poate crește un corn dintr-un alt corn, trebuie să ne amintim de caracterul monstruos al fiarelor din viziune. Nu e nevoie să găsim ceva similar în literatura apocaliptică. Acest lucru nu este așa de monstruos pe cât pare, pentru că este ceva specific unui animal din sălbăticie, precum cerbul sau renul. Mai departe, posibilitatea apariției unui corn din nimic poate fi comparată cu viziunea din Zaharia 1:19, unde cele patru coarne apar din nimic, fără vreo fiară dedesubt sau în jur . În orice caz, coarnele din Daniel 8 ( două ale berbecului și cele patru plus unu ale țapului), apar din capete de animale. De ce atunci acest ultim corn ar trebui să apară dintr-un vânt/direcție? Dacă inspirația divină ar fi intenționat un simbol nou pentru Roma, ca un imperiu nou și diferit, nu ar fi fost atunci mai potrivită imaginea unei alte fiare, la fel ca în capitolul 7? Soluția prezentă, a unui corn care provine din cele patru vânturi, nu are un viitor apologetic după părerea mea.
Comparând profeția din Daniel 8 cu cea rău-studiată din Daniel 11, și reținând comentariile vechi evreiești și creștine precum și anumite comentarii moderne, suntem îndreptățiți să admitem o dublă aplicație a acestei profeții, prima dată arătând spre Antioh, iar apoi spre Antihrist, umbra lui sinistră, descoperită în Daniel 7 ca o protuberanță romană. De fapt, nu există o împlinire profetică unică care corespunde tuturor detaliilor indicate de către profet. Dacă această profeție a fost împlinită de o singură entitate istorică, atunci nimeni nu a împlinit-o. Nici imperiul roman, nici papalitatea nu au apărut din statul elen. Pe de altă parte, Antioh IV nu are nici-o legătură cu cele 2300 zile și n-a supraviețuit în timpul sfârșitului, ca să fie zdrobit de mâna lui Dumnezeu.
Propunerea lui Desmond Ford că Antioh este doar prima împlinire, parțială și tipică a acestei profeții, și că ea are o împlinire mai bună cu Roma păgâno-creștină, mi se pare personal cea mai bună variantă, chiar dacă nu îmi plac profețiile duble. Aș evita această soluție, dacă aș avea alta mai bună. Oricum, din punct de vedere hermeneutic și apologetic, mi se pare mai acceptabilă decât orice alte explicații istorice sau curente adventiste. Roma și papalitatea împlinesc mai bine cele mai multe detalii profetice despre cornul cel mic, dar Antioh IV se potrivește cel mai bine cel puțin în ceea ce privește originea acestuia. În aceeași manieră, în Daniel 11 regele nordului este în ultima fază antihristul papal, dar la momentul primei sale apariții ( Dan 11:21), și în multe contacte cu religia iudaică ( vers 21-34), este în mod clar un rege hell- enistic ( N Trad: joc de cuvinte în lb engleză, unde Hell înseamnă iad, și elenistic, adică grec). Antioh IV este rădăcina spirituală a Antihristului, iar în ceea ce privește caracterul este chiar un împărat „ roman ”, din moment ce a fost educat la Roma și își joacă așa de amenințător rolul său de rege persecutor al intereselor lui Dumnezeu.
Strânsa legătură dintre Daniel 8 și Daniel 11 și 12 este un punct de vedere acceptat în general. În orice caz, în determinarea noastră de a evita prezența lui Antioh IV în Daniel 11, noi adventiștii am adoptat o metodă care nu ține apă. Insistența noastră istorică de a descrie rolul dominant al Romei imperiale în Daniel 11 este un lucru forțat și o condamnare la eșec. Unii teologi AZS ar spune că Roma apare devreme în acest capitol, în versetul 14, pentru a juca un rol exclusiv în versetele 16-30. Dar în timp ce au încercat în mod ingenios să explice consistent fiecare verset, părerea noastră oficială despre „ regele de la miazănoapte ” nu are nici-un viitor.
Alții ar face astfel încât forțele romane să apară mult mai devreme în capitol, începând cu ultima sentință din versetul 4, dar fără să încerce prea mult să identifice evenimentele istorice din profeție. E păcat că în ceea ce privește acest aspect, am ignorat complet soluțiile găsite de A. Vaucher, Desmond Ford și alții, referitor la Daniel 11. Aș recomanda pe profesorul Zdravko Stefanović care revizuiește unele păreri non-AZS care conțin aplicații la Antioh. În același fel, Antonio Caraciolla din Villa Aurora face o paralelă foarte practică între viziunea clasică AZS și alte viziuni catolice și evanghelice centrate pe Antioh IV.
Ar trebui ca să revedem preferințele noastre istorice și să prezentăm argumente cu privire la această chestiune. Prezența lui Antioh IV în Daniel 11 nu mai poate fi la nesfârșit evitată și refuzată. „ Paganiada ” lui feroce împotriva evreilor și a religiei lor este un model pentru toate necazurile pe care poporul lui Dumnezeu le va experimenta la timpul sfârșitului. Pentru scopuri apologetice, identificarea lui Antioh IV drept cornul cel rău din Daniel 8, sau a „ regelui de la miazănoapte ” din Daniel 11 , este binevenită, din moment ce atât de mulți teologi din trecut și prezent sunt de acord că în ambele capitole Antioh Epifanul este prima aplicație.
( va urma)
Autor: Florin Lăiu
Ştii prea bine că nu ţi-am permis să traduci şi să expui manuscrisul meu pe web. Este un manuscris nepublicat şi din diverse motive (între care şi acela că îl revizuiesc permanent) nu am dorit să-l public. Ceea ce faci este imoral şi ilegal.
RăspundețiȘtergereWow, asta chiar că e tare... În primul rând, haideți să vedem cum stau lucrurile, iar pe urmă să le comentăm, eventual, dacă mai avem ceva de comentat...
RăspundețiȘtergere„ Ştii prea bine că nu ţi-am permis să traduci şi să expui manuscrisul meu pe web”
Am încercat de vreo două ori să iau contact cu dvs pe Facebook ( că pe siteul dvs mi-ați blocat accesul la commentarii) și v-am întrebat acolo dacă s-a mai publicat în românește undeva acest studiu. Pe 16 aprilie v-am întrebat așa :
„ Bună să vă fie inima...O întrebare: aveți cumva studiul dvs de 85 pagini scris sau publicat undeva ȘI în lb română? Dacă nu, de ce nu? Mi se pare prea valoros ca să nu fie publicat și în lb noastră...M-aș apuca să-l traduc eu pe blog, dar e o muncă serioasă...iar în plus e normal și civilizat să vă întreb mai înainte pe dvs dacă există deja tradus! Numai bine. Gottes Segen. Martin Luther ”
Nu mi-ați răspuns două zile nimic, iar pe 18 aprilie v-am întrebat din nou:
„ bună seara.
v-am intrebat si eu ceva
în legătură cu studiiul dvs
puteți să-mi răspundeți?”
În fine, ați catadicsit să mă băgați în seamă, însă răspunsul primit de la dvs m-a dezamăgit mult, deoarece în primul rând nu era adevărat, iar în al doilea rând era prea laconic...ceva de genul „ hai măi Martine, lasă-mă în pace”... Iată răspunsul dvs:
„ Cred că am răspuns pe blogul lui martin Luther. ”
Dincolo de faptul evident ( oricine poate să caute până și-ar obosi ochii și nu va găsi un răspuns al dvs concret pe această temă) că asta este o minciună, surprinde și mai mult că vă temeți ca studiul dvs valoros să fie citit în românește. De ce oare? În fine, răspunsul meu a fost acesta:
„ Nu, nu mi-ați răspuns. Deși v-am întrebat de două ori. Dar e și nerăspunsul dvs un răspuns... Păcat...”
.....după care v-am lăsat în „ pacea Domnului ”. Dacă am văzut că nu am cu cine discuta, nu am mai insistat, că doar eu sunt un amărât de călugăr, iar dvs ditamai ...profesorul. Acuma altceva e însă interesant. Spuneți-ne și nouă, aici, că tot ați deschis subiectul...
1. De ce este imoral ceea ce fac, adică traducerea în românește a studiului dvs? E vorba cumva despre o corespondență privată, de vreun email privat al dvs , e vorba despre ceva intim din viața dvs pe care eu îl fac public... sau e vorba despre un subiect teologic de extremă importanță ptr adventiști, de a cărui înțelegere corectă depinde foarte multe lucruri? Dacă ar fi fost ceva intim și eu aș fi furat cumva corespondența dvs ca apoi să o fac publică, ați fi avut dreptate, dar așa...nu! Studiul dvs este public, în engleză, pe net, iar eu am dat chiar linkurile aferente.
2. De ce este ilegal? De unde ați mai scos-o și pe-asta? Scriu cumva vreo carte și vă plagiez? Am citat din dvs fără să fac trimitere acolo unde trebuie? Materialul este public pe net, în engleză! Care este crima mea?!? Că îl traduc în românește ptr tot poporul? Păi exact așa a făcut și Martin Luther la timpul lui! Sunt la fel de criminal și nesimțit ca și el, nu vi se pare?
3. Poate puteți să ne explicați public de ce o astfel de reținere și chiar teamă din partea dvs ca materialul ăsta blagoslovit de colegii dvs să nu fie publicat în românește. Nu considerați important ca ideile dvs să fie cunoscute și de frații ăia adventiști ai dvs? Că acolo e vorba despre un subiect de interes general!!! Adică...ce mare imoralitate comit că fac exact același lucru pe care l-ați făcut dvs, publicând versiunea mai soft a acestor idei despre sanctuar în Curierul advent? Dacă studiul dvs este incomplet, inadecvat sau irelevant ptr adventiști, apăi trebuia să îl țineți închis sub lacăt în sertar, pentru nepoței eventual, dar nu să îl publicați în engleză pe net sau să îl prezentați înaintea „ fraților ” dvs. Că de acolo vi se trage toată tărășenia asta cu mutatul la Palilula ortodoxă și răsăriteană, nu de la mine, în niciun caz de la mine.