Azi se împlineşte un an de la prima mea postare. Iniţial publicasem un articol pe blogul unui prieten, dar gândindu-mă mai bine, mi-am zis să inaugurez propriul meu spaţiu virtual.
Ar fi aşadar potrivit un moment de bilanţ. Dar
cum nu sunt nici firmă, nici biserică şi nici măcar vreo emisiune TV, prefer
altceva în locul unor cifre moarte care n-au prea mare importanţă. Nişte
explicaţii urmate de niscaiva declaraţii de intenţie mi se par mai potrivite.
În primul rând am încercat şi încerc să arăt
prin scrisul meu că se poate găsi adevărata libertate fără ca să-ţi pierzi
credinţa. Adevărul, aşa cum este el în Isus Hristos, eliberează sufletul de
dogme, tradiţii, manipulare, sisteme de orice fel, prejudecăţi religioase şi
frica de necunoscut.
În al doilea rând, am încercat să arăt că
Dumnezeu este prea înalt ca să poată fi
cunoscut doar prin ştiinţă, şi prea misterios ca să poată fi înţeles doar prin
biblie. Deşi amândouă sunt instrumente foarte utile pentru apropierea de El,
pentru mine cele mai bune surse de cunoaştere ale caracterului Său rămân cele
empirice, personale, experimentale. Cineva se poate îndoi de creaţiune sau de
existenţa acum 2000 de ani a lui Isus, dar nu cred că se mai poate îndoi de
existenţa cuiva dacă cere acelui cuiva ceva în mod concret şi la scurt timp
primeşte exact ce a cerut, nici mai mult, nici mai puţin...Nu este necesar ca
să-l vadă pe acel cineva ca să creadă în existenţa lui, trebuie doar să-l pună
la încercare.
În al treilea rând, am încercat să distrug
superstiţiile religioase moştenite şi să atrag atenţia că a fi creştin înseamnă
mult mai mult decât doar a crede o ideologie. Falimentul creştinismului
organizat este datorat, după părerea mea, faptului că oamenii nu au înţeles
nici până azi că Isus Hristos nu a venit să întemeieze o nouă religie sau o
nouă biserică, ci a venit să creeze un om nou, dependent în totalitate de El,
şi nu de sinagogi sau sinedrii.
De asemenea, am dorit şi doresc să spulber
absurdele pretenţii ale noului ateism din secolul XXI, potrivit căruia însuşi
faptul de a-ţi pune întrebări cu privire la existenţa lui Dumnezeu este
considerat o prostie. Tehnologia şi ştiinţa, oricât de avansate ar fi, nu vor
putea niciodată să răspundă răscolitoarelor întrebări despre sensul existenţei
umane. Iar în afară de asta, nu vor putea niciodată rezolva complicata problemă
a moralităţii.
Am dorit să aduc în casele oamenilor o
credinţă simplă, eliberată de lanţurile dogmelor şi superstiţiilor, dar nu
ieftină şi nici ignorantă. A fi creştin înseamnă printre altele şi educaţie şi
o cultură aleasă. Personal sunt mâhnit când observ cum ateii sau agnosticii au
o cultură generală mult mai vastă( de foarte multe ori chiar religioasă!) decât
foarte mulţi creştini. Să nu uităm că promotorii revoluţiei ştiinţifice au fost toţi creştini zeloşi, şi nu atei ( Nicolaus
Copernic,Galileo Galilei, Johann Kepler, Isaac Newton). A rămâne un ignorant în
ceea ce priveşte cultura în secolul XXI reprezintă o jignire la adresa
creştinismului, care învăţa chiar la originile sale „să cercetăm TOATE
LUCRURILE şi să păstrăm ce este bun” în raport cu etalonul perfect: Isus
Hristos.
Deşi critic
virulent biserica organizată în ansamblul ei, nu este mesajul meu acela de a
părăsi biserica în literă ( registru) în mod neapărat. Ci de a căuta adevărata
biserică în SPIRIT. De a ne reseta religia. De a sări din barcă ( după părerea
mea confiscată de mult de piraţi) şi a merge pe apă, singuri, în căutarea lui
Isus.
Intenţiile mele pentru viitor se încadrează
în aceleaşi coordonate de până acum: cu accent asupra religiei şi teologiei,
dar fără să neglijez orice alt domeniu care l-ar putea revela pe Dumnezeu(
fizica, astrofizica, genetica, medicina, etc). Pentru mine adevărul este o
căutare continuă, iar Dumnezeu se manifestă pe Sine în fiecare pas sincer al
omului făcut în această căutare. Însuşi faptul că omul caută răspunsuri
dovedeşte că infinitul a fost pus de la întemeierea lumii în mintea sa finită(
Eclesiastul 3,11) de către Cineva care este cu adevărat infinit...
Sunt conştient că blogul meu nu are putere
împotriva unui sistem colosal organizat, aşa cum este religia creştină la ora
actuală. Dar cuvintele pot avea o incredibilă putere pe termen lung. Cea mai
mare armă din acest univers, atât pentru a crea cât şi pentru a distruge,
este...Cuvântul. De aceea, voi continua să scriu visând la o lume în care nu va
mai exista graniţe, naţiuni, limbi diferite, prejudecăţi sau religii care se
duşmănesc reciproc...ci doar cortul lui Dumnezeu cu oamenii.
Iar dacă umilul meu blog a reuşit sau va
reuşi să dea speranţă şi libertate sufletului, resetând religia oamenilor dintr-una
a formelor şi fricii într-una a bucuriei şi siguranţei, atunci înseamnă că nu
voi fi scris în zadar...
Tuturor celor ce mă citiţi...mulţumesc pentru atenţia acordată, chiar şi celor ce nu participă activ prin comentarii. Simplul fapt că daţi click pe pagina mea înseamnă că nu-mi pierd timpul de pomană.
La multi si rodnici ani!
RăspundețiȘtergereE reconfortant sa te citesc si sa vad ca mai exista oameni care se iau in serios fara morga intelectuala si fara misionarisme ieftine.
Thx:-)
RăspundețiȘtergerecand am sa fiu mare vreau sa fiu ca tine. la multi ani si Dumnezeu sa-ti dea curaj si intelepciune.
RăspundețiȘtergere