Doctrina sanctuarului: geniu adventist sau gafă monumentală? ( XXXI )

                                Obiecții adventiste 

    1. Apare cornul cel mic din Daniel 8 din mijlocul         vânturilor? 

   Unii erudiți AZS, recunoscând faptul că acel corn mic nu iese din Grecia, așa cum indică simbolul țapului, au sugerat că iese dintr-unul din cele patru vânturi ale cerurilor, mai degrabă decât din cele patru coarne, afirmând că ebraica permite o astfel de posibilă intrepretare: Daniel 8:8-9 : „ … au crescut patru coarne mari, în cele patru vânturi ale cerurilor . Dintr-unul din ele a crescut însă un corn mic ”.

Aniversare și intenții

 
    Astăzi, 24 octombrie, se împlinesc 2 ani de când scriu pe acest blog. Dincolo de momentul aniversar propriu-zis , cred că astăzi este momentul nu numai al unui scurt bilanț, dar și pentru planuri de viitor. Nu aș putea spune că mi-am fixat de la bun început, acum doi ani, vreun plan editorial concret. Intenția mea a fost doar aceea de a provoca la studiu, și a întări credința cititorilor mei. Dar nu orice fel de studiu, și nu orice fel de credință.

Doctrina sanctuarului: geniu adventist sau gafă monumentală ( XXX )

                       Antioh Epifanul sau Roma?!? 

    Am arătat în episodul precedent că sunt multe indicii care duc la concluzia că Antioh IV Epifanul este cea mai corectă interpretare a profeției din Daniel 8, în detrimentul interpretării clasice adventiste, unde Roma păgână, apoi cea papală, au smuls jertfa necurmată din mâinile „ Domnului oștirilor ”. Trebuie să ai o imaginație extrem de bogată și să recurgi la o hermeneutică extrem de trasă de păr ca să poți lega Leviticul 16 ( unde este descrisă ceremonia zilei ispășirii anuale ) de Daniel 8:14 ( unde se pretinde că este vorba despre curățarea santuarului din cer ). Tocmai acest lucru l-au făcut Miller, Uriah Smith și Ellen White, deși ei au scuza că nu au dispus la timpul respectiv de ustensile teologice moderne, așa cum dispunem astăzi. Dar insistența adventismului de astăzi de a rămâne ancorat într-o viziune naivă și veche despre sanctuar nu mai are însă nicio scuză. Voi prezenta astăzi niște discuții interesante din 1919 de la vârful conferinței generale, care înlătură orice îndoială că Antioh Epifanul nu ar putea fi subiectul profeției. Dar mai înainte să mai zăbovim puțin asupra acestui personaj „ misterios ”. 

Doctrina sanctuarului: geniu adventist sau gafă monumentală? ( XXIX )

   Daniel 8:10  : „ S-a înălțat până la oștirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oștirea aceasta și din stele, și le-a călcat în picioare ”. 

   În ciuda oricăror aparențe, acest verset nu vorbește despre ființe cerești, deoarece niciun imperiu omenesc, oricât de puternic ar fi fost, nu a aruncat la pământ îngeri sau alte ființe extraterestre. Dimpotrivă, aici avem de-a face cu un limbaj figurat și nu trebuie să ne lăsăm înșelați. Biblia mai are astfel de hiperbole în paginile sale, unde oamenii sunt comparați cu aștri cerești: