sâmbătă, 13 iunie 2015

Multivers sau Dumnezeu?!?


    

     Apariția în anii 1920 a teoriei Big-Bangului, nașterea universului, a pricinuit o mare frământare printre savanții astrofizicieni ai timpului. Motivul? Ea demonta opinia unanimă de până atunci că universul ar fi fost acolo dintotdeauna și dădea dintr-o dată apă la moară creaționiștilor: universul are un început, așa cum spune și Geneza 1:1. Treptat, în urma observațiilor prin telescop ale lui Edwin Hubble și ecuațiilor din teoria relativității speciale ale lui Einstein, savanții au fost siliți să accepte adevărul: universul avusese un început. Era momentul de glorie al creaționiștilor: „ vedeți?… v-am spus noi că există un Dumnezeu care a creat totul…” Astăzi însă, la aproape un secol de la acel moment de glorie, varianta creaționistă se clatină din nou în mod serios…Care este motivul?


    Dar să luăm lucrurile pe rând. Una dintre cele mai presante probleme din astrofizică la ora actuală este calcularea energiei vidului. Dar ce este vacuumul( vidul )? Absența oricărei materii, deci a oricărei particule elementare cunoscute de fizică reprezintă vidul. Surpriză însă: vidul, chiar lipsit de orice particulă, are totuși o energie!  Nu voi intra acum în detalii, oricum complicate. Important pentru tema de față este că energia vidului este considerată de savanți ca un foarte posibil candidat pentru energia întunecată, altă mare enigmă a cosmologiei actuale, energie care în corelație cu constanta cosmologică a lui Einstein este răspunzătoare fără urmă de îndoială pentru expansiunea universului. Altfel spus, universul nostru se lărgește în mod accelerat tocmai datorită acestei energii întunecate, iar savanții astrofizicieni se dau peste cap ca să afle ce anume este ea. 

   Una dintre metode este, așa cum am spus mai sus, calcularea energiei vidului. Dar acest demers temerar a dus la una dintre cele mai penibile și confuze situații din istoria modernă a cosmologiei: Vakuum Katastrofe , adică imposibilitatea calculării corecte a energiei vidului. Concret, atunci când savanții folosesc ecuații ale mecanicii cuantice pentru a încerca să calculeze această energie, rezultatele lor diferă cu un factor cu magnitudine de 120 față de  estimările teoretice. Altfel spus, între calculul teoretic și observațiile reale există o diferență de 10 la puterea 120, sau 1 urmat de 120 de zerouri!! Ori o astfel de diferență este prea mare chiar și atunci când avem de-a face cu calcule astronomice. Ce se întâmplă? 

   Adam Riess, profesor astrofizician la Johns Hopkins University și astronom la Space Telescope Science Institute, ne spune că dacă „ valoarea calculată a energiei vidului ar fi corectă, atunci expansiunea universului ar fi fost atât de puternică încât ar fi spulberat în bucăți sori, planete și galaxii. Dar nu s-a întâmplat asta în trecut, deoarece noi suntem aici. Ca urmare, calculul este greșit total. ” 

   Dar cărui lucru i se datorează o asemenea colosală greșeală de calcul? La urma urmei, metodologia matematică este corectă, chiar dacă calculul este greșit… Priyamvada Natarajan, profesor de astronomie și fizician la universitatea din Yale, spune că „ sunt mai multe posibilități. Una dintre ele este că efectiv nu știm cum să calculăm energia vidului. Sau poate că energia vidului nu permite de la început a fi calculată. O altă variantă este că universul nostru face parte dintr-un imens ansamblu de universuri, iar dacă ar fi așa… atunci energia vidului este o „variabilă random”. 

   Ce înseamnă acest lucru pe înțelesul tuturor? O variabilă „random”, sau aleatorie, nu poate fi derivată dintr-o lege a fizicii pe care savanții o pot descoperi, ci mai degrabă este determinată aleatoriu, la întâmplare. Dacă există într-adevăr un număr practic infinit de universuri, atunci variabilele ( constanta cosmologică, energia vidului, valorile forțelor fundamentale, etc, etc ) pot varia extrem de puțin pentru fiecare dintre acestea. Ca urmare, faptul că universul nostru este perfect adecvat vieții devine dintr-o dată doar un product statistic, și nu un plan divin. Dacă suficient de multe universuri există cu adevărat „ dincolo ”, în Multispațiu, atunci cel puțin unul dintre ele  conține parametrii fizici care permit existența galaxiilor, sorilor, planetelor și ființelor inteligente care pot înțelege universul. 

   Așadar, de ce s-a „născut” universul nostru cu perfecta aranjare de variabile, chiar infinitezimală în privința gravitației, de exemplu, care să permită existența materiei așa cum o cunoaștem? Este o cauză fizică pe care savanții să o poată descoperi și descrie matematic? Există vreo divinitate care s-a jucat magistral cu fizica și matematica pentru a crea universul? Sau mai degrabă universul nostru este doar unul dintr-o mulțime infinită de universuri, iar variabilele sale atât de convenabile vieții sunt doar determinate de hazard? 

   Aici, desigur, „răspunsul” va fi de două feluri: teiștii vor afirma că aceasta este dovada „irefutabilă” a existenței unui Dumnezeu transcendent, care se joacă de-a matematica cu savanții lumii. Astrofizicienii, pe de cealaltă parte, vor argumenta nu fără temei că cel puțin din punct de vedere matematic Multiversul face sens. 

   Există însă tot în astronomie un exemplu care ne-ar putea ajuta în căutări, și care este o paralelă perfectă a discuției de față despre universul nostru perfect calibrat pentru viață: de ce este Terra o planetă perfect adaptată pentru viață?  Din timpuri biblice imemoriale și până în secolul trecut, omul a crezut că Terra este singura planetă care ar putea găzdui viața, aflată în așa-numită zonă locuibilă a sistemului solar ( distanța optimă față de soare, variații de temperatură ideale, prezența apei ca solvent chimic, etc, etc ). Nu se știa absolut nimic de posibilitatea existenței altor planete, dincolo de sistemul nostru solar. Începând însă cu anii 1950, această percepție avea să se schimbe radical. Până în 2011 fuseseră descoperite deja 1235 exoplanete doar într-un minuscul spațiu din Calea Lactee. Dar surpriza cea mare avea să aibă loc în 4 noiembrie 2013. În acea zi, pe baza datelor strânse de misiunea spațială Keppler, astronomii au raportat că există posibilitatea foarte mare ca să existe peste 40 de miliarde ( !!! ) de Terre, orbitând în zone locuibile în jurul unor sori ca al nostru, doar în galaxia noastră ! 

   Având în vedere acest număr colosal de Terre care există doar în Calea Lactee, dintr-o dată…perfecta tunare a planetei noastre pentru viață, din toate punctele de vedere posibile, nu mai pare a fi neapărat opera unui Designer celest care a avut vreun plan cu omul, ci un pur accident cosmic. Din punct de vedere matematic, cu atât de multe exoplanete locuibile în univers, câteva dintre ele pot ajunge să aibă condițiile necesare vieții pur și simplu la întâmplare. A presupune că ființa umană este specială în ochii vreunei divinități deoarece Terra are în raport cu soarele extrem de calibrate mai multe variabile, e ca și cum un copil de 6 ani ar presupune că este special în ochii producătorului vreunui lanț de magazine de încălțăminte deoarece copilul găsește într-unul din magazine exact perechea de pantofi dorită, cu mărimea și culoarea preferată. Orice părinte ar zâmbi în fața unei asemenea naivități copilărești. 

   Deși specialiștii încă mai dezbat aprins problema energiei vidului, care este în strânsă legătură cu expansiunea universului, posibilitatea existenței Multiversului devine din ce în ce mai mare, de la an la an. Aici aveți câteva detalii. Teoria Multiversului nu poate fi însă deocamdată declarată o teorie științifică, deoarece nu întrunește toate criteriile necesare pentru o astfel de teorie: nu poate fi testată în laborator cu succes, și nu poate face predicții. Din acest punct de vedere, nu e cu nimic diferită din punct de vedere filozofic de presupunerea teistă (a priori ) că „dincolo” este un Dumnezeu. Dumnezeu care,  la fel precum Multiversul, nu se lasă testat și verificat de știința umană. 

   Ambelor tabere, așadar, le rămâne doar credința ca fundament pentru afirmațiile lor. Nimeni nu poate cerceta și înțelege necunoscutul, transcendentul, ceea ce există dincolo de granițele universului observabil. Tabăra teistă se sprijină pe credința în textul antic biblic. Tabăra savanților seculari, adepți ai orientării materialist- naturaliste, se sprijină pe credința în complicatele și genialele lor ecuații matematice. Și unii, și alții, au argumente interesante și demne de luat în seamă de o persoană onestă intelectual. Dar la urma urmei… nicio tabără nu prezintă vreo dovadă concretă. A crede în Multivers sau în Dumnezeu este la urma urmei mai mult o chestiune de gusturi, de subiectivism, în raport de ceea ce se îndrăgește mai mult: biblia sau știința. Adevărul gol-goluț este că nu știm care dintre cele două grupuri au dreptate. 

    Atât ateii, cât și creștinii, pornesc de la premize subiective cu privire la cauza ultimă, supremă, a existenței. În timp ce primii sunt prizonierii gândirii materialist- naturaliste, conform căreia orice recurs la o divinitate este absurdă, în orice circumstanță, cei de pe urmă sunt prizonierii sentimentalismului de tip Wishfullthinking: gândim așa deoarece o astfel de gândire ne dă un sens vieții. Dar luați la bani mărunți, afirmațiile și ideologiile celor două tabere au un punct comun: credința. Iată de ce consider agnosticismul cea mai serioasă poziție din punct de vedere intelectual: acea disponibilitate de a-ți lăsa o marjă de eroare în declarații, de a cerceta și mai adânc adevărul, de a nu-ți permite niciodată aroganța că posezi adevărul ultimei instanțe. 


   Bineînțeles… mi-ar plăcea să existe un Dumnezeu creator. Dar nu știu dacă există sau nu. Îmi surâde ideea ca acest creator să fi calibrat la perfecțiune constantele universului sau ale planetei noastre pentru ca apoi să creeze viața în ele. Dar nu-mi surâde deloc o gândire religioasă de tip Wishfullthinking. Nu vreau să cred așa ceva doar pentru că „ sună plin de speranță”. Așa ceva este naivitate. Maturitatea constă în acceptarea realității. Iar realitatea este că nu poate fi adusă nicio dovadă în favoarea existenței vreunui Dumnezeu. Că dacă ar putea fi adusă vreuna de către un teist, credința ar deveni instantaneu de prisos. Cu ce greșesc atunci dacă mă declar sceptic față de orice fel de credință? Nu este credința însăși, prin definiție, lipsa cunoașterii?!? La urma urmei suntem cu toții agnostici, chiar dacă doar unii dintre noi au curajul să-și asume această poziție. 

30 de comentarii:

  1. Foarte bun articolul.
    Cateva comentarii:
    Spui ca ” la urma urmei… nicio tabără nu prezintă vreo dovadă concretă”. Gresit..dovezile existentei lui D-zeu sunt coplesitoare. Daca nu vrei tu sa le vezi...este treaba ta. Spune-mi sincer, ce te-ar face sa crezi irefutabil in D-zeu? Ce dovada iti doresti? Ce sacrificii esti in stare sa faci pentru a obtine acest ”sens al vietii”? Adevarat iti spun, ca pana nu o sa fii constient de slabiciunile (patimile, pacatele) tale si nu o sa te smeresti, nu o sa te rogi din suflet, nimic nu se va intampla.
    Legat de exoplanete...este adevarat, foarte probabil viata exista si in alte parti. Dar de la existenta vietii pana la existenta constiintei de sine este cale lunga. Am citit o carte a lui Max Tegmark (fan multivers) in care concluzioneaza ca probabilitatea de a exista viata inteligenta in Calea Lactee este infima.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Harry, care sunt dovezile alea copleșitoare, prietene? Sunt atât de copleșitoare că doar unii le cred și alții nu? Cum vine asta? O dovadă „copleșitoare ” ar trebui să copleșească pe sceptici, nu ți se pare?

      „ Adevarat iti spun, ca pana nu o sa fii constient de slabiciunile (patimile, pacatele) tale si nu o sa te smeresti, nu o sa te rogi din suflet, nimic nu se va intampla.” Aici zici că ești exact un popă sfătos cu sutană, care mă invită la spovedanie. Probabil că păcatul meu fundamental este acela că gândesc. Dar ptr asta nu mă consider păcătos.

      „ Spune-mi sincer, ce te-ar face sa crezi irefutabil in D-zeu? Ce dovada iti doresti?”
      Păi este extrem de simplu: să se descopere pe sine în fața omului modern, eventual și mie păcătosul, nu doar în fața sfinților lu pește de acum nșpe mii de ani. Sau numai ăia care credeau în pământul plat s-au dovedit vrednici de revelații divine?

      Ștergere
  2. Teoria Multiuniversurilor la fel ca si Teoria Bing Bang, sunt doar speculatii "stiintifico"-imaginare, concret nu se pot dovedi nici una nici alta. Dar despre locuri, oameni, fapte din Biblie multe s-au adeverit.
    Despre probabilitatile ca si viata sa se gaseasca si pe alte planete sunt doar nazuintele unor oameni de stiinta care nu se pot descurca sa explice viata de pe propria planeta si astefel au inceput sa caute in exterior, dar deocamdata nu au gasit nimic viu, o bacterie macar nu au gasit.
    Si pana la urma ce e cu adevarat viata din punctul de vedere al evolutionistilor? Cat de neputincios e un trup lipsit de viata... chiar daca din punct de vedere material nu ii lipseste nimic. Fara viata carnea nu mai are importanta si intr-un trup mort nimeni nu poate aduce viata decat prin puterea Lui Dumnezeu, pt ca El insusi este Viata si nu are nevoie de nimic ca sa existe.
    In concluzie orice om care incepe sa isi puna intrebari despre existenta, despre el insusi, despre lume si univers, din punct de vedere stiintific nu va gasi raspunsuri care sa il lamureasca pe deplin si inevitabil se ajunge la Dumnezeu, iar din acel moment ramane la latitudinea omului daca il accepta pe Dumnezeu sau nu, restul sunt detaliile alegeri facute.
    OMUL E PREDESTINAT PENTRU VIATA, DAR TOTUSI E LIBER SA ALEAGA MOARTEA DACA NU IUBESTE VIATA!
    Ma rog si imi doresc ca fiecare om sa aleaga bine.
    Adrian

    RăspundețiȘtergere
  3. As vrea sa te intreb politicos daca toate aceste teorii, pe care le sustii pe blogul tau, te pot salva de la moartea vesnica.
    Poate ca sint adevarate, dar nu te-am auzit niciodata sa vorbesti despre credinta mintuitoare in jertfa de la cruce.
    Sa zicem ca tot ce spune stiinta moderna este adevarat; poti substitui cu asta credinta in Isus Cristos?
    Sa zicem ca toti crestinii sint rataciti si mai ales te dezamagesc prin faptul ca sint rai si nu traiesc ceia ce proclama; dar tu ai acea credinta mintuitoare si se reflecta ea in viata ta?
    Te intreb pentru ca daca atunci cind ai inceput acest blog parca tot mai aduceai vorba de Isus...in timp parca te-ai transformat in dusmanul Lui si-L combati cu fiecare virgula care nu este pusa la locul ei.
    Nu cumva momentul ala in care l-ai vindut pe 10 marci (sau euro, nu-mi aintesc exact cum ai scris) a reprezentat caderea din care refuzi sa te ridici?
    Sa dea dumnezeu sa ma insel in constatarile mele si sa fii in continuare copilul Domnului!
    MP

    RăspundețiȘtergere
  4. Ok. Sa o luam pe rand..Ce sens ar avea ca D-zeu sa coboare pe Pamant? A mai coborat odata, si? Cine vrea sa creada crede, cine nu, nu. Daca D-zeu ar locui pe Pamant alaturi de oameni, aici ar fi raiul, dar nu asta e sensul acestei lumi. Cred ca esti de acord cu mine ca vis a vis de timpul scurs de la Big Bang, 13,75 miliarde de ani, viata unui om...70...100 de ani e un nimic. ZERO. Lumea asta e mai mult goala decat plina, uita-te la structura atomului, totul e energie. Adevarata realitate este cea energetica. Noi dpdv material suntem limitati (de D-zeu) intre cta lui Plank si viteza luminii. Punct. Asadar ori crezi ca viata asta n-are niciun sens ori singurul sens este apropierea de D-zeu si o viata eterna, dupa moarte. Eu cred ca merita sa ”sacrifici” o viata de om pt o eternitate.
    Cum iti explici ca prin puterea rugaciunii se poate da shut down la cortexul cerebral? Ca sunt asceti care pot trai zile insir fara apa si mancare doar cu rugaciune? Ca oameni posedati, hai sa zicem epileptici, nu suporta atingerea si vederea preotului? D-zeu nu o sa vina niciodata la tine, trebuie sa te duci tu la el. Nu esti obligat. Eu sper totusi sa o faci...pt ca sincer iti spun...esti un om frumos si intelgent si ar fi pacat sa mori pt totdeauna.
    Dovezi...fa un sejur prin manastirile Romaniei si vb cu preotii. Uite aici o carte...https://egumenita.ro/c.php?id=159 de ex (e o relatare cat se poate de obiectiva). Roaga-te. Si nu mai spune ca nu esti pacatos ca pacatul tau e ca gandesti, Cine ti-o fi dat capacitatea de a gandi?
    Dovezi...scris este...nu ispiti pe Domnul D-zeul tau. O sa-mi zici iar ca sunt habotnic. Nu ma supar :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Normal că nu mă supăr Harry. Numai că tu, ca orice credincios, refuzi să vezi realitatea și din alt punct de vedere. Te refugiezi doar în vorbele preoților și lumea religiei ( inclusiv biblia ) și refuzi să gândești și altfel. Încă nu mi-ai spus ce fel de dovezi „ copleșitoare ” ai la dispoziție ptr existența lui Dumnezeu. Că Dumnezeu s-a coborât acum 2000 de ani pe Terra în persoana fiului său este o dovadă „ copleșitoare ” numai ptr unul programat deja de dinainte să creadă. Dar nu și ptr un sceptic. Nu avem niciun fel de dovadă că ar fi înviat de ex, în afara bibliei. Niciuna. TREBUIE să credem.

      Nu tot la fel este atunci când vine vorba despre forma sferică a Terrei. Există nenumărate dovezi. Nenumărate, de secole. Dar de curând știința a reușit să aducă suprema dovadă: fotografierea planetei noastre din spațiu, de unde a reieșit că într-adevăr planeta este rotundă. La fel și cu sistemul heliocentric. Nenumărate dovezi. La fel și cu evoluția. Nenumărate dovezi. Ornitorincul de ex este o fosilă vie, care arată evoluția dintre reptile și mamifere: depune ouă, dar odată ce au ieșit puii, îi hrănește cu ... lapte. Citește despre ornitorinc măcar pe Wikipedia, dacă nu într-o carte de specialitate evolutionistă. Iar asta e doar una dintre miile de dovezi despre evoluție. Sunt dovezi copleșitoare, pe care foarte mulți credincioși, culmea, NU VOR SĂ LE CREADĂ. Când vine vorba însă despre ceva care NU POATE fi dovedit, cum este existența unui Dumnezeu transcendent, atunci cred. Nu ți se pare extrem de ciudat?

      By the way, dacă chiar există un Dumnezeu binevoitor, trebuie să mă scutească de convorbiri cu preoții și pastorii. Nu mai am nici măcar cea mai mică încredere și respect ptr ei. Majoritatea covârșitoare fac ceea ce fac și spun ceea ce spun ptr bani, ptr un trai comod și lejer. Și nu-mi spune te rog că nu știu ce spun, m-am învârtit prin lumea asta dubioasă, ca să nu zic altfel, cel puțin 30 de ani și am fost foarte activ în ea. Nu ca tine, care te duci la biserică probabil doar din paște în crăciun.

      Ștergere
    2. Eu sunt de acord in mare masura cu ce zici tu despre evolutie. Dar asta nu inseamna catusi de putin ca nu exista D-zeu si Isus. Legat de sistemul heliocentric si forma pamantului...unde in Noul Testament se face referire la asa ceva?
      Nu stiu in ce lume te-ai ”invartit” dar probabil ca nu unde trebuie. Ai auzit de martiriul Brâncovenilor? Te asigur ca Brancoveanu era un om erudit si foarte bogat. De ce o fi preferat el sa moara impreuna cu toti baietii lui si cu ginerele? Pt. un D-zeu iluzoriu? Ma indoiesc.

      Ștergere
  5. Mda... Nu stiu daca deja sau inca nu dar esti la un mic pas de a fii ateu. Te consideri agnostic (desi capacitatea ta intelectuala nu iti permite acest lucru), cand in realitate esti un am catranit, lasat de nevasta si copil, care uraste de moarte biserica adventista din care provenea fosta sotie. Si in cautarea ta de identitate te-ai refulat in stiinta si evolutionism, cica si cam asta ar fii... Nimic mai mult. Iti doresc succes in continuare in invartitul celor doi neuroni pe care ii ai ca sa ne poti revela si noua cand a inceput exact viata, sensul ei, cate "kile" are universul, etc, etc. De abia astept sa vad cum imi raspunzi, tu si "prietenii" tai aia destepti. Cu siguranta cu virulenta care va caracterizeaza... Semnat: un "fraier" care crede in Dumnezeu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonimilor nu le răspund. Mai ales ălora autointitulați fraieri. Să zică mersi că le dau voie să mă jignească pe propriul blog. În plus, a-ți răspunde pe măsura comentariului tău înseamnă să mă cobor la micimea-ți prea mică. Și ar fi nu numai timp pierdut, ci și lipsă de demnitate din partea mea.

      Ștergere
    2. Draga domnule “fraier” care crezi in Dumnezeu,
      Permite-mi sa-ti atrag atentia asupra faptului ca cei care cred in Dumnezeu nu sunt neaparat fraieri, la fel ca cei care nu cred nu sunt nici ei la randu-le. Daca tu te simti confortabil emotional in confesiunea din care faci parte, sa stii ca George chiar nu are nimic impotriva (si nici eu). Societatea in care traim este una libera, iar prin informatiile pe care le ofera pe acest bloc, George nu-si propune nicidecum sa demoleze confesiunea a carui membru a fost candva, ci doar sa ofere un mod alternativ de gandire. Confesiunea matale va continua sa existe ani buni de acum inainte, indiferent de existenta unor bloguri ca acesta sau altele similare. Daca nu-ti face nici o placere sa citesti articolele postate pe acest blog, ai toata libertatea sa n-o faci. Nimeni nu are nimic impotriva orientarii tale doctrinale – poti continua si de acum inainte sa studiezi cu sarguinciozitate fiecare lectiune a Scolii de Sabat, sa faci lucrare misionara, sa tii predici lacrimogeme de la amvonul comunitatii din care faci parte, si nu in ultimul rand sa sponsorizezi “biserica Domnului” prin daruri si zecimi. Dumnezeul caruia i te inchini, este deosebit de Sarman si Nevoias, de vreme ce de cateva mii de ani incoace, El apeleaza in permanenta prin slujitorii Sai la darnicia oitzelor Sale. Cred ca nu exista confesiune in lume, indiferent de cat de mica si nesemnificativa ar fi, in care sa nu se faca apel la bani si care sa nu aiba slujitori platiti. Oare va veni candva timpul in care sa aud de existenta vreunei grupari religioase care sa nu aiba nevoie de bani?...
      Cu respect – un alt fel de anonim

      Ștergere
  6. Asta-i tot? Te-ai inmuiat, Martine! Ma asteptam la ceva mai dur... Si de raspuns, tot ai raspuns. Ai raspuns ca nu raspunzi. Asta inseamna ca te-a intepat comentariul meu si ai coborat de pe piedestalul tau de agnostic destept. Cred totusi, de vreme ce te-ai simtit jignit, ca ai 3 neuroni, nu doi. Greseala mea... Dar despre demnitate nu vorbi pentru ca nu ai deloc. Nu ai deloc demnitate cand vorbesti asa despre Dumnezeu, despre dusmanii tai adventisti, ortodoxi, crestini, etc pe care Isus ti-a poruncit sa ii iubesti si tu in schimb ii urasti si vorbesti la zeflemea despre ei si crezurile lor. Desi cred ca nu mai are valabilitate porunca asta pentru ca e clar ca nu mai crezi nici in Isus macar... Nu ai demnitate nici cat negru sub unghie cand vorbesti despre fosta ta nevasta in halul in care vorbesti, din moment ce femeia aia ti-a facut cel mai mare bine din viata ta cand ti-a dat papucii. Asa ai scapat de toaaate datoriile pe care le aveai ca barbat, si pe care sunt convinsa ca nu le-ai indeplinit niciodata, si asa ai avut timp din belsug sa citesti in stele si sa vezi tot misterul acestui univers pe care Biblia si Dumnezeu te-au impiedicat sa le vezi pana acum prin indobitocirea pe care ti-au dat-o parintii tai si ei, ironic o numeau educatie... Si esti crunt lipsit de demnitate cand vorbesti despre fetita ta pe care ai abandonat-o cand ai plecat in Germania ca sa "iti lingi ranile", asa cum pretinzi. Daca ti-ai fii iubit copilul cu adevarat, ai fii ramas langa el cu orice pret si ai fii luptat pentru el cu toate puterile tale. Dar a fost mult mai usor sa pleci "departe" si ai preferat sa behai o data pe an, de ziua ei ca o adventista nerusinata ti-a luat copilul de langa tine si ca ti-e dor de ea... Esti de-a dreptul patetic! Dar asa sunteti voi, geniile! Ce sa-i faci? Calculati cu metrul universul si dintii dinozaurilor si habar n-aveti sa va suflati mucii sau sa va puneti pantalonii pe voi cand iesiti din casa. Ce sa mai vorbesc de cresterea unui copil... As fii zis "sa dea Dumnezeu..." dar mai bine zis sa te ajute evolutia, big-bangul si Darwin sa incerci sa iesi un pic din cercul pe care l-ai desenat in jurul buricului tau inteligent si sa intelegi ce vrea sa iti spuna Dumnezeul ala de care zici tu ca nu exista. Sa faci un rezumat al vietii tale si pe urma sa vezi unde ai ajuns si poate, prin calcule stiintifice irufatabile vei vedea si unde o sa ajungi. Cine stie? Poate peste ceva timp, dupa multe studii logice o sa crezi si in reincarnare. Si asa, in loc sa se termine la moarte, poate te reincarnezi intr-un vierme! Pardon! Nu poti sa fii acelasi lucru in doua vieti consecutive! Mult spor la studiu, Martine! Semnat: o fraiera care a trait cu o lepra ca tine care visa la cate-n luna si stele si habar n-avea ce avea in casa. Numai ca eu nu am avut curajul fostei tale decat dupa 15 ani...
    Sunt tare curioasa sa vad daca imi publici comentariul si sa vad daca imi răspunzi sau nu (trebuie neaparat sa imi raspunzi pe măsura ca prea te-am jignit...) Si ma mir tare ca nu ti-a sărit in apărare nici un "bun prieten"...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gata? te-ai răcorit? :-) Mai ia o gură de aer și vino din nou să mă jignești, și să-mi terfelești public viața personală pe blogul personal După cum vezi, sunt chiar imun la sălbăticii de-astea cre(ș)tine. Și în plus, tot ce scrie aici este... cum spunea Pavel... o mărturie pentru oamenii care citesc. Să vadă toți ce dumnezeu minunat și educat aveți voi, creștinii.

      P.S. Ce ușor e să arunci cu rahat despre cineva din spatele anonimatului, și ce greu e să ții la ideile tale chiar dacă ai pierde totul, absolut totul din cauza lor. Cum spuneam, ești un om mic, foarte mic.

      Ștergere
    2. Draga doamna anonima cu chef de cearta,
      Sa stii ca acest comentariu nu l-a scris Martin, ci unul dintre cititorii blogului sau, Miklos. Eu sunt cel care s-a semnat “un altfel de anonim”. Imi pare bine ca Martin ti-a publicat comentariul cel plin de ura si venin, ca astfel toti cititorii acestui blog sa i-a cunostinta de spiritul de care sunt animati unii dintre oponentii sai. Se pare ca esti o veche cunostinta a lui Martin, si ar fi fost cazul sa iti fi dat seama daca comentariul in cauza este scris de el, insa ai dat-o in bara, fapt ce demonstreaza ca nu il cunosti cu adevarat.
      Sunt convins ca nu toti cititorii acestui blog sunt de acord cu ideile prezentate de Martin, insa nici unul dintre oponentii sai nu a dat pe fata atata ura ca dumneata. Personal ma crucesc cand constat a nu stiu cata oara ca anume oamenii religiosi sunt cei mai intoleranti si mai plini de ura si venin la adresa semenilor sai.
      In postura mea de agnostic, iti recomand sa te pocaiesti in sac si cenusa de ura din inima ta, nu de alta, dar vei constata o crestere semnificativa a nivelului de satisfactie a vietii. Incearca sa fii in relatii bune cu toti oamenii, si sa-i accepti asa cum sunt, fara sa nutresti resentimente la adresa nimanui.
      Cu respect – Miklos.

      Ștergere
    3. Cam toti ne nastem niste viermisori pe pamantul acesta, partea buna e ca viermele se poate metamorfoza intr-un fluture frumos, dar evolutia, bing bang-ul sau multiuniversul nu o sa iti dea aripile de care ai nevoie. Imi pare rau de problemele din viata ta Martin dar nu vad nici o tragedie aici, cred ca toate se pot repara, si sunt sigur ca ai putea fi un sot si un parinte extraordinar, DACA din "preot evolutionist", ai deveni preot al Lui Dumnezeu in casa ta si ti-ai reordona lista prioritatilor. Totusi partea buna din comentariul de mai sus e ca persoana care ti l-a adresat cert nu e indiferenta, iar mania se poate transforma usor in dragoste, oricum mai bine manie decat o inima de piatra. Atentie insa nu iti pietrifica tu inima si fii OM, cu drag iti scriu ca unui prieten, pt ca imi doresc ca toti oamenii sa aibe parte de bine, iar cel rau sa nu castige nici un om, ci toti sa fim ai cui apartinem de drept si sa nu fim lepadati.
      Daca ai o sotie si un copil, atunci Martin locul lor este langa tine si al tau langa ele nu pot sa cred ca te lasa indiferent gandurile la familia ta.
      Adrian

      Ștergere
    4. Adrian, ȘTIU că ești bine intenționat în ceea ce mă privește, dar crede-mă că și eu sunt atunci când îți spun asta: vorbești prostii de la un capăt până la altul. În prezent, deși nu mai sunt un credincios frumos ca un „fluture ”, ci dimpotrivă un „ vierme” evoluționist care se chinuie să progreseze la toate nivelele... sunt cu toate acestea mai FERICIT ȘI MAI ÎMPLINIT ca niciodată mai înainte în viața mea. Am o relație stabilă ( cu o femeie :-) ) și cred că celelalte amănunte din viața mea personală ( trecută sau prezentă ) chiar nu mai trebuie să intereseze pe nimeni.

      Repet: oamenii mari discută dspre idei. Oamenii mici discută despre alți oameni.

      Ștergere
    5. Bine Martin, tu stii ca pe mine ma preocupa orice tine de om si de mantuirea lui, ca vorbim despre stiinta, religie sau viata personala, scopul meu e ca oamenii sa cunoasca pe Dumnezeu si sa fie mantuiti. Am sa stau pe aproape si am sa vad cum va lucra Dumnezeu cu tine.
      Ma bucur ca ti-e bine, desi ... uneori binele unuia e raul altuia, sper ca si familiei tale ramase in urma sa ii fie bine.
      Adrian

      Ștergere
  7. As vrea sa sper ca rostul acestui blog nu este spalatul rufelor. Credeam ca este un blog destinat stiintei. Si mai ales tolerantei.
    P.S. Totusi nu cred ca e vb de o anonima din moment ce zice ca ”a trait cu tine 15 ani” :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Harry, mai citește odată. Ea spune că a avut curajul fostei mele soții, dar după 15 ani de căsnicie, nu 8 ca la mine. A „ suferit ” dublu :-) Deci nu e cine crezi tu că e. Și oricum, nu are importanță cine e. Bine că o credincioasă „fraieră” ( vorba ei ) care crede în Dumnezeu. Restul se pare că nici nu mai contează ptr ea. A găsit și ea un loc în care să-și refuleze frustrările și în loc să blameze religia adventistă care a manipulat-o toată viața că divorțul e un păcat, acum a găsit un țap ispășitor pe care să-și verse frustrarea..

      Îmi cer scuze că a trebuit să citești asta, ție și tuturor celorlalți cititori. DIn păcate, mai aterizează pe aici și astfel de specimene: indivizi care discută despre alți indivizi, în loc să discute idei... Și cu asta cred că am zis totul.

      Ștergere
    2. da Harry "mai ales tolerantei" de care ar trebui sa dai si tu dovada. Repede te oftici ca si-a spus femeia apasarea de pe inima. Afla crestinule ca Dumnezeu "mila doreste" iar sufletul unui singur om face mai mult decat un univers intreg si mort! Nu ti-a mai ramas loc sa scrii si tu despre "stiinta" sau de ce ai sarit asa?
      Sa iubesti pe aproapele tau ca si pe tine insuti este scris, apoi noi crestinii nu ne putem nici tolera dar apoi iubi ... trist foarte trist stau lucrurile.
      Adrian

      Ștergere
  8. Miklos,

    Surprins și bucuros în același timp să aud de la tine că ești de asemenea agnostic. Te întrebasem acum câteva săptămâni ce e cu tine, într-un comentariu, dar nu mi-ai mai răspuns. Welcome in the club! Spun „ Welcome ” deoarece, dacă îmi aduc bine aminte... cu ceva ani în urmă erai de asemenea un credincios, ca și mine. Sunt curios dacă poți să ne spui ce anume te-a determinat să-ți schimbi radical fostele opinii și să-ți pierzi credința.

    Pe mine m-a schimbat informația nouă aflată, din diferite domenii, pe care o împărtășesc și altora pe aici, de 5 ani. Dar pe tine? Ai putea să-mi spui, dacă se poate?!?..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar trebui sa-ti spun in mod public, pe acest blog, sau poate sa-ti scriu un mail? Ar fi bine sa stie toata lumea? Miklos

      Ștergere
    2. Cum preferi tu, Miklos. Eu doream aici ca toți să poată vedea motivele ptr care un credincios devine agnostic, în afară de ale mele. Pe-ale mele le expun pe larg pe blog. Le știe toată lumea. Dar DACĂ ai probleme și preferi în privat, e ok ( grg75ro@yahoo.com). Oricum, sunt foarte curios.

      Ștergere
  9. Si uite cat de usor se duce firul discutiilor de la evolutie la involutie !!..ma mir de cum mai au unele "piept "de la atatea caramizi credentialisime batute in el.

    Comentariile doamnei de mai sus ne demonstreaza inca o data in ce dumnezeu "minunat si iubitor " cred adventristii, sau ma rog ,..reformistii ..!!..Asta urla dupa reteta lui engewhite...zau asa :)) de trei ori pe zi si noaptea in somn ...

    Ce dovada mai mare de dragoste neprefacuta vrei duduie , decat sa'ti publice istericalele pe blog , mizerii care nu au nici o legatura cu articolul.

    Cu siguranta Multiversul de care vb Martin vine in contrapartida cu Interminabilul Univers al prostiei umane ca rezultat al indoctrinarii religioase de pe intreaga planeta..

    Oh..si inca ceva !..Daca DUmnezeu este tacere , de ce oare atata vorba !!..Daca credinta este " plata" de ce oare ne chinuim noi astia rationalii sa o facem rotunda !..chiar nu am inteles nimic din experienta lui Galileo....
    Sau poate cine stie !..inca mai plimbam cercul toata viata , visand la autostrazi poleite...

    Si da !..acest blog se pare ca a devenit un fel spalatul rufelor ...da '.".manual "..ca pe vremea Brancovenilor...:)))..

    Scuze Martin , sa ne rugam pentru inceperea "ploii torentiale tarzii "...numita realitate obiectiva.!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Adevarul e ca lumea asta e plina de rele, de griji, de frustrari, de frica, de nedreptati. Te duci la biserica si uneori ai impresia ca te rogi la pereti. Totusi sunt momente in care e singurul lucru pe care il mai poti face. Sa te rogi. Trecutul nu il mai poti schimba, desi poate ca ti-ai dori, viitorul nu il cunosti si de multe ori nici nu depinde de tine ci de capriciile sortii. Traiesti doar in prezent. Poti influenta numai prezentul. Dar ce este acest prezent? Timpul de refresh al creierului....frecventa Schumann (se spune). Suntem atat de limitati...ca specie. Asadar nu e de condamnat ca oamenii devin atei. Credinta / pocainta este o lupta extrem de grea. Este absolut dificil sa renunti la corpul tau si sa te dedici lui D-zeu. Toata stima pt cei care o pot face.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toată stima? Nu te-ai întrebat cumva dacă cei care se dedică total lui Dumnezeu o fac din ... FRICĂ? Și nu din dragoste? Frica de iad, frica de lipsa de sens a vieții, frica de pierderea mântuirii ( la neoprotestanții care nu cred în iad, precum adventiștii, etc). Sau ar mai putea-o face dedicarea asta din tradiție: „ dacă tata a fost pastor toată viața, eu de ce să nu fiu? E o meserie nobilă. ” Etc, etc...

      Cât despre rugăciune și influențarea prezentului, depinde. Prezentul este influențat... în cel mai bun caz, de faptele noastre. Dar rugăciunea este un apel la Dumnezeu, ca EL SĂ FACĂ CEVA. Nu vezi niciun paradox aici?!?!? Hai, că ești băiat deștept! :-)

      Ștergere
    2. Frica apare doar in 2 situatii:
      1) In lispa cunoasterii Lui Dumnezeu
      2) Cand lupti impotriva Lui Dumnezeu si Il provoci cu buna stiinta, iar Dumnezeu hotaraste sa iti raspuna, dar aceea deja se va numi groaza
      Dar cine se dedica total Lui Dumnezeu iti pot raspunde cu siguranta se dedica doar din Dragoste pentru Dumnezeu.
      Adrian

      Ștergere
    3. Si eu cred ca cine se dedica lui D-zeu ar tb sa o faca din dragoste. Din pacate aici Martin are dreptate...de multe ori e si vorba de frica si/sau lipsa de alternativa. Pana la urma nu conteaza mobilul, important e rezultatul. Numai ca e foarte greu sa devii un ascet adevarat...posturile repetate, trairea in rugaciune, izolarea, reprimarea nevoilor sexuale...lasa urme asupra corpului. Este pretul platit pentru comuniunea cu D-zeu, pentru revelatie, inainte vedere si mai ales pentru viata ingereasca de dincolo de mormant.

      Ștergere
  11. .Citez .." Numai ca e foarte greu sa devii un ascet adevarat...posturile repetate, trairea in rugaciune, izolarea, reprimarea nevoilor sexuale...lasa urme asupra corpului. "...

    Harry,... daca esti ok .... poate imi arati si mie undeva in Biblie unde se recomanda sa practice cineva asceza. Iar reprimarea nevoilor sexuale (cu precadere in catolicism) am vazut cu totii la ce rezultate grotesti si devoalate duce...In trimiterea ucenicilor nu se pomeneste nimic din toate astea ..Iar despre IIsus nu se poate spune ca practica asceza ...

    Well despre trambitata dragoste , ca relatie Dumnezeu -credincios , nu pare decat un construct al mintii umane transformat in egoism pur sau in cel mai fericit caz un efect Placebo..Este linistitor sa stii ca cineva acolo sus este multumit de marimea sau micimea credintei tale !..si mai ales de razboiul penibil care se duce in numele ei (credintei)..

    Hai sa fim seriosi , din "dragoste de diferiti dumnezei " au murit prunci , au ars pe rug suflete nevinovate , au ars de vii oameni incuiati in biserici si multe atrocitati pe care sunt sigur ca le cunosti !

    Si finalmente tot din dragoste Cineva maret , atotstiutor si omniprezent alege sa'si sacrifice Fiul stiind de fapt ca lumea nu avea cum sa devina mai buna deoarece fusese condamnata tot dintr'o "dragoste fara margini" inca de la inceputuri.

    Dar pana la urma nu conteaza mobilul ci rezultatul (cum afirmi tu )..adica avem de'a face cu o crima , suicid sau inconstienta divina daca putem s'o numim asa !...sa pui dragostea pe cruce, sa cersesti acceptarea ei cand tocmai lipsa ei a determinat intreg circul...Adica creezi niste oameni , nu reusesti sa te faci inteles corect si fara intermediari, mai apoi iubit , dupa care repeti scena de data asta cu Fiul Tau , si ceri !..culmea , tot oamenilor cu pacatul pe care il reclami sa iubeasca ...Ceva nu se potriveste si ne da cu foarteeeee multe zerouri ...

    Cunosti foarte bine afirmatia lui Einstein : O problema nu poate fi rezolvata cu aceeasi metoda /principiu care a generat'o ...Crezi ca acest lucru nu i se poate imputa inclusiv lui Dumnezeu ?...concret :..sa ceri taranei ce nu are Pamantul !!..sau poate cine stie ?..DUmnezeu nu a cerut nimic niciodata , in schimb noi l'am sufocat cu "dragostea noastra " din prea multa superstitie si zel prostesc..

    Stiu ca iti ating corzi sensibile dar raman surprins (si te rog sa ma scuzi daca te simtisa vad cum tot incerci sa amesteci Religia cu Stiinta si nu prea iti iese. Cand ne minunezi cu Arsenie Boca , cand mai ne spui cate ceva despre relatia Planck -Einstein !...de fapt nu este nici un secret ca fiecare dintre noi la un moment dat ne mai destindem cu povesti si basme din copilarie...Important este sa nu fie si niste oameni maturi prin camera , ca atunci chiar avem o problema....

    Oricum este de apreciat modul cum iti aperi punctele de vedere !....intrebarea este : la cat din prejudecatile tale esti sau suntem dispusi sa renuntam in fata tonelor de informatii si argumente empirice pe care realitatea le confirma..Eu unul ma uit la castelul de nisip numit credinta stramoseasca si vad cum se surpa in fiecare zi...Inconfortabil dar nu se moare din asta ...

    O seara linistita iti doresc alaturi de familie :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Paranteza neinchisa suna cam asa (si te rog sa ma scuzi daca te simti ofensat )!..iar semnele de punctuatie lipsesc pe alocuri deoarece eram plecat si postam de pe telefon :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Frumos comentariul tau. Dle Iluminat, Dle Martin, sa ne intelegem...un ateu moral este mai de pret decat un preot fariseu. De altfel asta spune si Isus...Vai voua fariseilor... Luca cap 11 / 42-54.
    Despre asceza...vezi Luca cap 4 /2 , cap 5/33-35 (Isus spune despre Ioan Botezatorul - unul dintre cei mai mari asceti - ca este cel mai mare dintre oameni in imparatia lui D-zeu, totusi cel mai mic dintre ingeri este mai mare ca el), Matei cap 17/21 etc.
    Sunt foarte multe exemple despre oameni culti care si-au dedicat viata lui Dzeu...Boca, Brancoveanu, ca sa nu mai amintesc de ultimele cuvinte ale lui Petre Tutea "Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!" sau Iulian Apostatul ”m-ai invins Nazarinene”. Daca preferi sa le spui basme...e alegerea ta.

    RăspundețiȘtergere