sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Creştinism păgân ( IX a): diluarea sacramentelor: botezul


     Am fost învăţaţi să credem că botezul şi cina Domnului sunt sacramente pentru un creştin. Adică „instituţii” create sau recunoscute de însuşi Isus Hristos, neapărat necesare pentru a intra în viaţa veşnică. Dacă aşa stau lucrurile, ce a intenţionat de fapt El să ne spună prin aceste forme? Pentru că trebuie să recunoaştem că, la urma urmei, tot nişte forme sunt. Care este rolul şi semnificaţia profundă a botezului şi a cinei Domnului practicate azi de fiecare biserică creştină? Au ceva magic în ele însele? Dacă da, ce anume? Dacă nu, atunci de ce sunt touşi importante?!? Vă propun o perspectivă istorico-critică asupra celor două sacramente creştine ca să descoperim ce mai este sacru şi ce a devenit profan din ele.
     Mai întâi să vorbim despre botez. Nimeni nu ştie exact cum s-a „născut” această practică, dar se ştie că nu Isus a fost cel care a întemeiat-o ci vărul său, Ioan Botezătorul. În ceea ce-l priveşte pe Isus, cel puţin din discuţia cu Nicodim, reiese clar că El era partizanul unui botez mult mai profund decât cel cu apă, care este vizibil. El pleda în acea discuţie nocturnă pentru un botez invizibil, cu Duhul Sfânt, ale cărui urmări sunt mult mai mari pentru individ şi pentru biserică. Nu ştim aşadar ce anume l-a determinat pe Ioan să boteze pe păcătoşi, dar ştim că Isus s-a lăsat botezat de vărul Său, dorind să întărească prin aceasta prin exemplul propriu importanţa botezului.  Însă...ce rol avea botezul atunci şi ce rol are astăzi?!?
      În cele mai multe biserici contemporane, între momentul convertirii( acceptarea lui Isus Hristos ca Mântuitor) şi botez trece o lungă perioadă de timp. Această perioadă de timp, care variază de la o biserică la alta, este destinată catehizării individului în cauză. Mai pe româneşte spus: spălării la creier. Persoanei care participă la „cursul pentru botez” i se împart rând pe rând doctrinele bisericii la care doreşte să adere, clerul religios asigurându-se că aceasta a băgat la cap faptul că i se face o favoare imensă să intre acum în "poporul ales". După o mărturisire publică a crezului în faţa bisericii, persoana este în sfârşit primită prin botez în „împărăţie”...
     Dar acest proces nu are nimic de-a face cu felul simplu şi nedoctrinar în care se desfăşura botezul în biserica primară. Atât Ioan Botezătorul, cât şi apostolii nu legau acest act de vreo mărturisire doctrinară. De fapt, nici nu exista altă doctrină în perioada apostolică în afara celei mai importante: Isus Hristos este fiul lui Dumnezeu, mort pentru păcatele tale. Imediat ce credeai asta, erai botezat!!! Iată ce spunea un cercetător al creştinismului primar despre botez şi convertire:
   „ Botezul şi convertirea erau legate una de alta. Cei care se pocăiau şi credeau Cuvântul erau botezaţi. Acesta era tiparul invariabil, cel puţin din câte cunoaştem azi. În primii ani de existenţă ai bisericii creştine, convertiţii erau imediat sau aproape imediat botezaţi după ce credeau în Isus ca fiind Mesia”. ( Green, Evangelism în the Early Church, 153).
    Exemplul din Faptele Apostolilor 8 cu famenul  etiopian botezat de Filip îndată ce  înţelesese evanghelia este revelator şi nu lasă loc de discuţii în acest sens. Botezul în apă nu era altceva decât mărturia vizibilă a credinţei persoane botezate. Aşadar, dacă putem asocia botezul vreunei componente spirituale, atunci aceasta este credinţa, şi nicidecum doctrina. Într-atât de puternică era această legătură pentru scriitorii noului testament încât folosesc adesea cuvântul „botez” în loc de „credinţă”, punându-l în relaţie directă cu ideea de a fi „mântuit”( Marcu 16,16, Fapte 2,38; Fapte 22,16; 1 petru 3,21).
  Atunci, când s-a separat botezul de primirea prin credinţă a lui Hristos? Aproximativ în primii ani ai secolului al doilea , creştinii cu influenţă în rândurile fraţilor lor au început să susţină că botezul trebuia precedat de o perioadă de instruire, rugăciune şi post. ( Ferguson, Early Christian Speak, 33). În secolul III această orientare s-a accentuat tot mai mult, ajungându-se ca persoanele candidate pentru botez să aştepte până la trei ani! Viaţa persoanei care urma să se boteze începuse să devină cercetată cu meticulozitate...Clerul preluase instruirea noilor convertiţi, episcopul devenind personal responsabil de transmiterea către aceştia a învăţăturii care preceda botezul. Acesta devenise acum un ritual rigid, elaborat şi încărcat de elemente împrumutate din cultura greacă şi iudaică, precum binecuvântarea apei, îmbrăcarea în haina de botez, rostitea crezzului, ungerea cu untdelemn pentru exorcizare şi oferirea de lapte şi miere persoanelor proaspăt botezate.
     Noii convertiţi, (catehumenii- de unde şi termenul de catehism) erau de obicei botezaţi în duminica paştelui sau de rusalii. În joia de dinaintea botezului, candidatul trebuia să fie îmbăiat. Acesta petrecea apoi vinerea şi sâmbăta în post, după care episcopul îi făcea exorcizarea, ca să scoată din el orice demon. În prima jumătate a secolului al treilea, apare mărturisirea baptismală de credinţă, care consta atunci din trei întrebări privitoare la cele trei persoane ale trinităţii.( W.R. Halliday: The Pagan Background of Early Christianity,313). Botezul degenerase uşor, dar ireversibil într-un act asociat mai degrabă cu faptele decât cu credinţa. Legalismul care îl însoţea a condus la un lucru şi mai uimitor. Întrucât se credea că numai botezul ierta păcatele, iar păcătuirea după botez nu mai putea fi iertată, în secolul IV amânarea botezului devenise o practică obişnuită. Aşa se face că unii, asemenea împăratului Constantin, aşteptau să ajungă pe patul morţii pentru ca să fie botezaţi.
   În secolul XIX, a fost introdusă „rugăciunea păcătosului” ca alternativă a botezului, evanghelistul Moody fiind primul care a făcut uz de ea. Nicăieri însă în noul testament nu veţi întâlni că apostolii conduceau vreo persoană la Hristos prin această rugăciune. Ea a cunoscut o largă răspândire începând cu 1950, odată cu campaniile evanghelistice mamut ale lui Billy Graham, în cadrul cărora mii de „convertiţi” ar fi trebuit botezaţi în aceeaşi zi. Din cauza faptului că de multe ori infrastructura lipsea pentru un astfel de botez în masă, s-a recurs la această alternativă a rugăciunii păcătosului, mai puţin dătătoare de probleme.
   Botezul a fost folosit încă de la început pentru a sublinia un lucru: pocăinţa şi credinţa. Deşi nu a fost o „invenţie” divină, Isus Hristos s-a supus totuşi acestui ritual fără să dea explicaţii de ce o face( Matei 3,15). Rămâne până astăzi un mister...Cea mai bună explicaţie pe care am auzit-o, este aceea că dorea să ne fie un exemplu, deşi El spune personal că „  trebuia împlinit ceea ce trebuia împlinit”...dând astfel loc unei palete foarte largi de speculaţii.
   În orice caz, sunt de acord cu botezul ca mărturisire publică a acceptării prin credinţă a lui Isus Hristos ca fiu al lui Dumnezeu, dar aceasta trebuie să se facă potrivit noului testament şi nu intereselor politice religioase. Botezul nu exprimă altceva decât credinţa ta, şi  are prea puţin de-a face cu iertarea păcatelor. Ca dovadă, Cel fără păcat, s-a lăsat botezat. Păcatele ţi se pot ierta oricând, şi nu e musai doar atunci când ieşi din apă. Cu atât mai absurdă este botezarea copiilor la catolici şi ortodocşi, având în vedere inocenţa intrinsecă a unor copii nou născuţi...
   Cu toate astea, botezul reprezintă într-adevăr o poartă. Una simbolică a trecerii din întunericul respingerii lui Dumnezeu la lumina emanată de caracterul Său. Una a trecerii din lumea aceasta despărţită de El în împărăţia harului Său. De la moarte la viaţă. Dar ...tot o formă rămâne, la urma urmei. Nimic şi nimeni nu garantează că cel botezat este efectiv un om convertit, un om care trăieşte cu adevărat în acea Împărăţie civilizată care nu aparţine acestei lumi.
     Dar cu ceea ce nu pot fi deloc de acord este politizarea botezului. Religia tocmai asta a făcut, obligând pe om să îndeplinească o nesfârşită suită de fapte „pregătitoare” pentru botez. L-a obligat să adere la un partid religios sau altul, băgându-i frica în sân că dacă nu se supune regulilor, îşi pierde...mântuirea. Botezul a devenit astfel mai degrabă un paşaport pentru mântuire obţinut prin fapte, decât o mărturisire simplă a credinţei că...eşti mântuit prin har.
   Încheind, pot spune cu convingere că ceea ce este vizibil nu are putere. Nu poate schimba inima, nu te poate face un cetăţean al cerului. Doar ceea ce este invizibil are putere, în speţă credinţa ta. Ea este mai de preţ decât orice formă seacă, decât  orice ritual religios.  Vorba Cuiva: „ ceea ce este născut din carne, este carne, şi ce este din născut din Duh, este Duh”.
  ( va urma)

21 de comentarii:

  1. 30Prietene, articolele tale sunt pe zi ce trece mai consistente si mai la obiect. Sincer, consider blogul tau cel mai tare pe felia religie pentru simplitatea cu care iti exprimi ideile si tonul folosit. Acuma, cu formele ai lovit undeva unde stiu eu ca doare pe multa lume, inclusiv pe fratii adventi. Formele, la care putini vor renunta in favoarea esentei. Sa luam exemplul botezului. Majoritatea cred ca fara acesta, Universul te va exmatricula in Iad. Eu cred ca procesul e mult mai putin infantil si mai degraba complex. Eu cred ca botezul reprezinta acceptarea, deschiderea usii mintii catre Hristos. Care nu va intra intr'un templu ceresc, din constelatia Orionului, sau Vega sau mai stiu eu care, ci in mintea ta. N'am folosit inima. Nu poti sa'l primesti in cord... " Lucrarea " pe care o face ar putea fi explicata de un psiholog - psihiatru poate, dedicat si nespalat pe creier cu informatii medicale oarbe surori cu catehizarea. Eu cred ca este esential sa se renunte la forme, tocmai pt a se intelege realist procesul pe care'l poate avea un fenomen invelit in forma. Fiinca mahrama este inaturata in Hristos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ,,Sincer, consider blogul tau cel mai tare pe felia religie pentru simplitatea cu care iti exprimi ideile si tonul folosit.''
      Asa este prietene pentru ca aici se spune numai o parte a adevarului din aceste timpuri care le traim, partea negativa; ca trebuie sa te pocaiesti, sa te sfintesti si sa-ti pastrezi haina alba uita sa i se spuna Mizantropescului si astfel ti se da impresia ca si tu esti deja mintuit numai pentru ca frecventezi bloguri crestine!
      Daniel, un alt anonim.

      Ștergere
    2. Daniele, multumesc pt aprecieri. Pt moment hainele mele sunt negre, insa sunt sigur ca se vor albi cand voi face adventism de performanta. Oricum, asta nu te impiedica sa ma iubesti. Ca asa ti'a poruncit Hristos. Iar de mantuirea mea sa nu'ti bati capul. Ar fi pacat sa mori de grija altuia.

      Ștergere
  2. Daniele,
    Că "trebuie sa te pocaiesti, sa te sfintesti si sa-ti pastrezi haina alba", vă spun pastorii săptămânal de la amvon. M-am gândit să fac blogul ăsta ca să fie un loc al căutării de Dumnezeu, dar unde limbajul de lemn, frica de viitor(şi de sine) şi manipularea oamenilor să fie excluse.
    Dacă vrei neapărat haină albă, aici s-ar putea să te "murdăreşti" datorită ideilor mele necenzurate. Dar dacă vrei să mai auzi despre Adevăr şi ALTFEL decât tot auzi de-o viaţă, aici eşti binevenit. De tine depinde.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Martin, ai drepatate in ceea ce priveste semnificatia botezului si a sfintei cine, ce au fost si ce au ajuns, din nefericire, arme politice in mana unor oameni pentru contrangerea altor oameni, si sa stii ca ideea de a astepta trei ani ca cineva sa se boteze , nu e rea , dar asta nu pentru a feri biserica de oameni pe care un grup de oameni il considera pregatit sau nu sa faca parte dintr-o biserica, consider ideea ok din punct de vedere al celui care se boteaza, pentru ca in trei ani de zile, sau ma rog orice perioada ar fi, ai timp sa te clarifici si sa stii ce vrei sa faci cu viata ta, si poate se evita situatiile, pe care de multe multe ori le-am intalnit, de a lua hotararea botezului fie sub presiunea parintilor, a grupului, a pastorului etc. sau sentimental asa dupa un apel din ala facut prin biserici , in care jumatatea din audienta plange (inclusiv eu), dupa ce aceste efecte si presiuni trec te trezesti ca lumea are pretentii de la tine ca doar tu te numesti urmas al lui Hristos, insa ghinion pentru tine ca nu prea sti cu ce mananca aceasta calificare.
      In alta ordine de idei , imi plac ideile tale necenzurate si mi-a placut interventia legata de calitatea lui Hristos simplu om sau Fiul , singurul Fiu nascut al lui Dumnezeu.

      Ștergere
    2. Cristina, despre ce vorbești tu este cu totul altceva decât despre ce vorbesc eu. Tu ne povestești despre decizia cuiva de a intra într/o grupare religioasă(creștină de ex), eu scriu despre botez, care are de-a face exclusiv cu credința în Hristos și nimic cu vreo biserică, așa cum înțelegem azi conceptul de biserică. M-am făcut lămurit?

      Ștergere
    3. Martin , si eu vorbesc despre acelasi lucru (sau poate ca nu), dar ce este rau in faptul ca decizia de a te boteza coincide cu decizia de a intra intr-o biserica, exclusiv pe baza credintei in Hristos. M-am facut lamurita?

      Ștergere
    4. Cristina, din ce am scris în articol, reiese clar că decizia de a te boteza nu trebuie să aibă NIMIC de-a face cu decizia de a aparține vreunei biserici. Tu ai citit articolul?

      Ștergere
  3. Fratilor, voi cei inregimentati in denominatiuni, indiferent de dogma calauzitoare spre nicaieri, confundati credinta in Hristos cu apartenenta la un grup organizat. Ideea Hristosului e simpla, in timp ce dogmele pe care vi le toarna liderii vostri spirituali creeaza confuzie atat de mare, incat va scapa esentele. Cititi carti scrise de liderii vostri cu capul cat de cat pe umeri, cum ar fi Jones, si pricepeti fix nimic. AT Jones va scrie ca a intra dintr'o biserica in alta nu este decat a intra dintr'un Babilon in altul. Insa, peretii cred ca vor pricepe mai repede.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ”Adevărat, adevărat vă spun că dacă tac aceștia, pietrele vor striga”...
      Cum de poate un mizantrop să vadă mai bine decât o mie de farisei și saduchei? Doamne, că încurcate sunt căile Tale...

      Ștergere
  4. Martin, am inteles ce ai scris tu in articol, (sau cel putin asa cred), si expunerea ta este cea idealista si normala din punctul de vedere al Lui Dumnezeu si este ceea ce doreste Dumnezeu pentru fiecare dintre noi, dar vezi tu ca nu traim intr-o pustietate, nici intr-un sub un clopot de sticla, traim intr-o colectivitate care ne influienteaza mai mult sau mai putin, si atunci ce este de facut?, tragem semnale de alarma, incercand sa deschidem mintea oamenilor ( blogul tau de exemplu)si ne rugam chiar sora Floarea din Cucuieti din Deal sa aibe acces la el sau mergem in mijlocul celor care nu au asa acces computerizat si incercam de acolo , sau ce facem? ca doar sa constatam problemele, e bine si aia , nu zic nu , dar cred ca trebuie calauzire divina pentru ceva mai mult.
    Si cred ca pentru a ajunge la intelegerea botezului asa cum este prezentat in articol este nevoie de un Filip (ca tot aminteai de Fapte 8:29-37) care sa ne "calauzeasca" pentru intelegerea Cuvantului.
    Intrebarile sunt si pentru mine si pentru tine si pentru toti carora ne pasa de cei din jur.
    Imi cer scuze daca am fost pe langa subiect dar eu asta am inteles. Eu atata pot si va rog sa ma luati de acolo de unde sunt.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cristina, împărăția cerurilor este pentru cei simpli, ca tine. Nu pentru teologi cu doctorate care despică firul în paișpe, dar își închid ochii și urechile când le vorbește Hristos. Iar Hristos vorbește într-una prin cine nu te aștepți. Așa că...ascultă-L.

    RăspundețiȘtergere
  6. Martin, eu sunt mai noua in zona si nu am citit chiar tot ce ai scris, ca sa ma prind, asa ca te intreb direct: care este scopul blogului tau?
    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Păi...e un loc unde îmi pun gândurile pe hârtie, în raport cu ceea ce citesc nou. E o resetare continuă, exact ca viața...

    RăspundețiȘtergere
  8. martine de ce eschivezi situatiile?cei care mai citim pe aici vedem si noi clar ca ,Cristina nu bate campii insa tu sti ce ceri sau `ce vrei?
    felicitari Cristina pt comentarii si stai linistita ca ai raspuns bine la comentariile facute de Martin!
    Martin daca botezul este doar o "forma" ar trebui desfiintat caci este inutil(atata timp cat convertirea sau ne... nu sepoate verifica),nu?
    "În orice caz, sunt de acord cu botezul ca mărturisire publică a acceptării prin credinţă a lui Isus Hristos ca fiu al lui Dumnezeu, dar aceasta trebuie să se facă potrivit noului testament şi nu intereselor politice religioase. Botezul nu exprimă altceva decât credinţa ta, şi are prea puţin de-a face cu iertarea păcatelor." cum intelegi tu treaba asta cu afirmatia cealalta: "Dar cu ceea ce nu pot fi deloc de acord este politizarea botezului. Religia tocmai asta a făcut, obligând pe om să îndeplinească o nesfârşită suită de fapte „pregătitoare” pentru botez. L-a obligat să adere la un partid religios sau altul, băgându-i frica în sân că dacă nu se supune regulilor, îşi pierde...mântuirea. Botezul a devenit astfel mai degrabă un paşaport pentru mântuire obţinut prin fapte, decât o mărturisire simplă a credinţei că...eşti mântuit prin har.
    Încheind, pot spune cu convingere că ceea ce este vizibil nu are putere. Nu poate schimba inima, nu te poate face un cetăţean al cerului. Doar ceea ce este invizibil are putere, în speţă credinţa ta. Ea este mai de preţ decât orice formă seacă, decât orice ritual religios. Vorba Cuiva: „ ceea ce este născut din carne, este carne, şi ce este din născut din Duh, este ..."
    In mod concret ceea ce Isus a lasat de exemplu pentru, pacatosii care din "intamplare "traiesc intr-o societate si colectivitate si care se mai intalnesc cand considera de comun acord sa nu mai faca aceste lucruri, pt ca este "o forma seaca"?
    Si daca afirmi ca este o "poarta " si ca in final este tot o "forma "pana la urma ce este ?tu te clarifici?caci daca tu nu te clarifici noua ne va fi mai greu sa intelegem ce vrei sa spui!
    Sunt afirmatii unde ai dreptate dar decide-te si nu trunchia anumite adevaruri doar de dragul de a face anumite afirmatii!

    RăspundețiȘtergere
  9. Jony, prietene...mă faci să zâmbesc. Dacă tu nu înţelegi ce vreau să spun, nu înseamnă automat că eu nu "mă clarific"! Putem vorbi limbi diferite chiar dacă folosim acelaşi alfabet :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. Martin, multumesc de raspuns, am crezut ca il predici pe Isus si imparatia Sa. Succes in continuare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Depinde la ce împărăție te referi, Cristina...depinde la ce împărăție te referi...

      Ștergere
  11. Jony, pe ce lume trăiești? Nu ai văzut și auzit cazuri destule în care ”botezații” au intrat azi în ”împărăție” și mâine într-o cârciumă sau bordel? Sau s-au botezat doar ca să placă socrilor și miresei, iar după nuntă s-a dus iar ”în lume”!? Da, botezul în sine este o formă seacă! Credința în Isus care te face să te botezi e cu totul altceva...Botezul este bun pentru albumul foto. Credința este bună pentru supraviețuire.
    O poartă(botezul) e o poartă. Nu trebuie să te blochezi acolo. Alta e să intri în împărăție cu totul. Când faci însă din poartă ditamai casa, ceva e în neregulă.

    RăspundețiȘtergere
  12. Martin ,eu ma gandesc la imparatia despre care nu poti sa zici "iat-o aici sau iat-o acolo" pentru ca este inlauntru nostru.
    Nu stiu daca mai este o alta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai sunt foarte multe. Mii de alte împărății, cu surle, trâmbițe și renume. Dar doar aia contează, cea care ai menționat-o tu. Cea invizibilă. În rest, TOT CE E VIZIBIL, e hrană ptr viermi.

      Ștergere