Dacă o sondă spaţială NASA sau vreun vehicul robotizat ar găsi pe suprafaţa planetei Marte o casă asemănătoare întrucâtva cu conceptul nostru uman despre casă( cu acoperiş, pereţi, ferestre sau uşi, sau altceva de felul acesta), probabil că întreaga comunitate ştiinţifică ar accepta în sfârşit că nu suntem totuşi singuri în univers şi că misterioasa construcţie se datorează unei minţi inteligente. Am spus probabil, şi nu degeaba. Pe Terra există nenumărate astfel de indicii care converg către un Proiect/proiectant inteligent, dar culmea, toate aceste indicii de la noi de-acasă sunt numite simplu: stranii coincidenţe. Un exemplu despre care vreau să vorbesc astăzi: banala apă.
Ce este apa? De ce este apa elementul indispensabil pentru apariţia şi dezvoltarea vieţii? A fost apa creată sau nu are de-a face cu creaţia, existând încă cu mult înainte de momentul apariţiei vieţii pe Terra? Ce ştim şi ce nu ştim despre apă? Are apa memorie sau „sentimente”? Este apa aşadar mult mai mult decât o simplă înlănţuire a doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen? La toate aceste întrebări ştiinţa are cele mai multe dintre răspunsuri. Dar nu pe toate, după cum o să vedem imediat.
Orice copil de şcoală cunoaşte azi aşa zisa „anomalie a apei”. La fel ca la toate celelalte lichide, apa se contractă odată cu scăderea temperaturii, adică devine mai densă( mai grea la acelaşi volum) . Dar în mod uimitor, mai jos de 4° Celsius apa se dilată din nou! Mult timp nimeni nu a putut spune de ce se comportă apa astfel. Astăzi însă se cunoaşte motivul: molecula de apă are însuşiri fizice şi chimice aparte. Dar despre asta puţin mai târziu.
Pentru natură acest lucru are urmări indispensabile vieţii, aşa cum o cunoaştem pe Terra. Dacă apa s-ar contracta mai departe mai jos de 4° Celsius, apa la 0° Celsius ar fi desigur mai grea( densă) decât cea de la 4° C. Astfel în timpul iernii apa rece de 0°C ar „coborî” pe fundul mărilor, oceanelor şi lacurilor şi ar îngheţa, distrugând orice urmă de viaţă. Dar apa, spre diferenţă de alte lichide- devine mai uşoară odată ce ingheaţă şi prin aceasta se întăreşte, se solidifică numai la suprafaţă! Pătura de gheaţă care ia naştere astfel are un alt efect folositor: încetineşte răcirea apei dedesubtul ei, blocând astfel îngheţul în profunzime.
Dacă râurile şi mările ar îngheţa de la albia( fundul) acestora spre suprafaţă, apa nu ar mai putea oferi condiţiile optime de viaţă pe care le oferă de altfel...Nu ar mai exista ape curgătoare, ci doar gheţari veşnici – cu urmări fatale pentru mediul ambient. Oceanul nu ar mai fi aşa cum este azi, o explozie de viaţă diversificată, ci un cimitir veşnic.
Şi aceasta este departe de a fi singura „ciudăţenie” a apei... Sunt peste alte patruzeci anomalii fizico-chimice care fac din apă un element aproape mistic. Nu degeaba este considerată apa astfel în aproape toate religiile lumii! Haideţi să le luăm pe rând.
Apa este din punct de vedere chimic o legătură dintre un atom de oxigen şi doi atomi de hidrogen. Aceasta este singura combinaţie nemetalică a atomului de oxigen care este sub formă lichidă în condiţii normale de temperatură , în timp ce toate celelalte combinaţii ale oxigenului sunt produse gazoase, precum mult discutatul dioxid de carbon. În timp ce apa este lichidă până la 100°C, dioxidul de carbon( CO2) devine gazos deja la -78,5°C. Asta înseamnă că o moleculă de dioxid de carbon este de două ori mai grea decât una de apă.
Prin aceasta apa se distinge complet de alte lichide, deoarece în mod normal moleculele unui lichid devin fixe(imobile) odată cu creşterea masei şi se evaporă mai greu. În comparaţie cu cu toate celelalte legături chimice de genul H2X, unde X este orice alt element chimic în afară de oxigen, temperatura de fierbere a apei este cu 150° C mai sus decât ar fi de aşteptat. Dacă şi apa ar fierbe la -50° C , nu ar mai exista pe Terra ape curgătoare sau gheţari. Viaţa aşa cum o cunoaştem nu ar mai fi posibilă.
O altă anomalie a apei – din nou în contrast cu toate celalalte lichide – este aceea că nu se încălzeşte uniform. Dacă o sursă de căldură oarecare se aplică în mod uniform unui lichid „normal”, atunci acesta se încălzeşte uniform. Nu tot aşa cu apa: între 0° C şi 35°C este necesară numai o mică sursă de energie pentru încălzirea apei, dar după 35° C energia necesară creşte considerabil.
Şi această proprietate ciudată a apei este spre beneficiul vieţii pe Terra. Apa se încălzeşte mult mai rapid primăvara decât orice alt lichid posibil fără să fie nevoie de o prea mare cantitate de căldură emanată de către soare. Acest lucru este vital pentru animalele şi plantele acvatice, deoarece primesc imediat după sezonul rece cele mai optime condiţii de dezvoltare. Dacă nu ar exista această „anomalie” a apei, începând cu 35° C cantitatea de oxigen prezentă în apă scade considerabil, făcând astfel imposibilă viaţa în mediul acvatic.
Dacă apa ar avea un suflet şi am putea-o trage la răspundere pentru comportamentul ei anormal comparativ cu toate celelate lichide, atunci am putea să o numim pe drept cuvânt total „ieşită din minţi”...În plus, dacă nu v-am trezit deja interesul pentru subiect, urmăriţi acest fascinant video.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu