miercuri, 20 iulie 2011

(ne)Importanţa sabatului ( I ): punct de plecare





   
       Din timpuri imemoriale, una dintre cele mai mari controverse din istoria religiei este legată de importanţa sau irelevanţa zilei de odihnă. Nu este intenţia mea să fac aici o apologie a sabatului din punct de vedere adventist dar nici să tratez subiectul cu uşurinţă. Ceea ce doresc să fac este să analizez sabatul zilei a şaptea pragmatic, în virtutea ultimelor cunoştinţe din domeniul ştiinţific, fără ca să neglijez în acelaşi timp ceea ce ne spune biblia despre sabat. Cu alte cuvinte, dacă cercetăm subiectul în mod sincer şi raţional, ce rămâne ca valabil peste timp şi ce aruncăm la gunoi ca fiind produs al culturii omeneşti? Ce sunt porunci omeneşti şi ce nu? Unde este graniţa dintre ce zice Dumnezeu şi ce a zis omul cu privire la sabat?
    Am crescut într-un mediu şi într-o epocă în care sabatul era văzut ca o icoană sfântă în faţa căreia trebuia să te închini cu sfială fără să pui întrebări. De exemplu, aproape totul era păcat( călcare a sabatului) de la un simplu plimbat cu bicicleta sau condusul maşinii, până la privitul la televizor, discuţii mondene ne-aferente domeniului religios, jucatul cu mingea, cititul unei cărţi ne-religioase, ba până şi igiena corporală!!! Practic, singurele activităţi permise în sabat erau cele legate de viaţa bisericească. Şi tot practic, singurele "lucrări binecuvântate" pe care aveai dreptul să le faci odată ajuns acasă de la biserică erau mâncatul şi dormitul. Eventual în plus plimbarea printr-un parc ţinând însă cont de opreliştile amintite mai sus. Toţi cei care urmau acest mecanism autoimpus se considerau "aleşii Domnului"( şi încă se mai consideră şi azi), iar ceilalţi, marea gloată, carne de tun pentru evenimentele finale. 
    Cum stă însă treaba dacă e să privim lucrurile în mod serios? Unde este poruncă divină şi unde este poruncă omenească? Din miile de versete biblice referitoare la sabat care rămân în picioare şi care nu? Şi cum putem şti care este etalonul care delimitează adevărul de eroare şi tradiţii omeneşti? 
   Am să încep cu ultima întrebare, care mi se pare cea mai importantă. Orice adventist sau alt creştin sincer care nutreşte respect faţă de această zi va răspunde imediat,fără să clipească din ochi: biblia. Ok, numai că cei mai serioşi cercetători ai vechiului testament încă nu se pun de acord când a fost scris vechiul testament( inclusiv cu Torah care conţine darea legii) şi mai ales de către cine. Există mai multe ipoteze care de care mai controversate, care sugerează că Torah ar fi fost editată undeva între secolul X şi V î.H, dar nicidecum de pe timpul lui Moise. Aşa că avem serioase probleme. 
    Mult mai simplu şi mai inspirat mi se pare să stabilim ca etalon de referinţă despre relevanţa sabatului evangheliile. Ele sunt mult mai recente, ştim originea lor şi impactul pe care l-au produs în societate atunci când au apărut. Ele prezintă într-un mod mult mai solid viziunea divină asupra sabatului decât controversatele cărţi ale vechiului testament. În ele,dacă ele nu ne mint, şi-a exprimat punctul de vedere chiar Dătătorul sabatului. Ce a avut El de spus deci despre acesta?
     În evanghelia lui Marcu, cea mai autentică şi mai veche dintre toate, Isus face o declaraţie covârşitoare relativă la sabat. În capitolul 2 cu vers 27 şi 28, Isus atrage atenţia că sabatul stă DUPĂ om în ceea ce priveşte nu numai cronologia faptelor creaţiei, ci şi a importanţei. Din incidentul cu fariseii descris acolo reiese clar că tocmai ei fuseseră cei care mitificaseră sabatul, adică îi dăduseră o conotaţie spirituală pe care Creatorul niciodată nu a dorit-o. Omul nu a fost creat ca o nouă specie în univers care să recunoască sacralitatea universală a sabatului, spune Isus. Ci exact invers, sabatul a fost creat ca să fie o unealtă la îndemâna omului prin care acesta să-şi redescopere după mult timp sacralitatea pierdută. Cu alte cuvinte, chiar dacă dorim să sacralizăm sabatul, el este sacru numai în măsura în care omul este ŞI MAI SACRU
        Nu este de mirare poziţia revoluţionară a lui Isus dacă avem în vedere folclorul iudaic din timpul său care evoca un sabat valabil în tot universul. Iudeii afirmau şi credeau că atunci când Adam a fost creat, el a fost luat imediat la cer ca să sărbătorească sabatul împreună cu Dumnezeu. Şi că atunci când evreii se opreau din muncă, sabatul era comemorat şi în cer de îngeri. Tocmai de aici, din acest folclor iudaic, pare că vine versetul din Isaia 66,23 care ne spune că sabatul va continua şi după terminarea istoriei...
     Isus a venit să demitizeze religia plină de dogme absurde a iudeilor. Iar sabatul figura din păcate la loc de cinste în ce priveşte încărcătura sa dogmatică. Existau în timpul său nenumărate porunci omeneşti iar unele dintre acestea împovărau sabatul atât de mult încât nu se mai simţea deloc beneficiile sale. Sunt antologice vindecările unei femei gârbove sau paralizatului din scăldătoarea Betdesda făcute de Isus chiar în ziua sabatului tocmai cu scopul de a provoca pe mai marii norodului. 
      Aşadar, am putea spune că în timp ce liderii iudei rezumau toată controversa despre sabat la " a face sau a nu face ceva", Isus interpreta chestiunea cu totul altfel, la " a fi sau a nu fi om" în ziua sabatului. Ori omul care fusese pus ca rege peste creaţie în ziua a şasea, trebuia să se bucure cu Creatorul în ziua a şaptea pentru prerogativele sale, de la egal la egal cu Cel care era Rege peste toată creaţia universală. 
   În incidentul cu pricina din lanul de grâu, Isus spune mult mai mult decât pare la prima vedere din text. Orice este permis în sabat dacă acolo este prezent Domnul Sabatului care îngăduie acţiunea respectivă. Sau, cum va spune peste câţiva ani lui Petru într-o vedenie, " să nu numeşti spurcat ceea ce a curăţit Dumnezeu". De exemplu, dacă Isus nu are nimic împotrivă ca ucenicii să culeagă spice în ziua sabatului şi să mănânce, asta e pentru că Domnul sabatului ştie că foamea cuiva( fie a lui David în templu, fie  a ucenicilor) e mai importantă ca o poruncă. Sau, analogic, sănătatea unei femei gârbove şi a unui amărât din Betesda este mai importantă decât ...ziua sabatului. 
   Aşadar, etalonul perfect care poate stabili ce anume poate fi făcut şi nu poate fi făcut în sabat, care purifică aurul de zgură şi dă adevărata libertate spiritului Legii ...nu este textul biblic în ultimă instanţă, ci Spiritul acela care a inspirat textul. Degeaba aveau fariseii evrei textul sacru al Torei, că înţelesul ei se pierduse printre porunci omeneşti. Degeaba respectau iudeii cu stricteţe sabatul, că în realitate habar n-aveau ce şi cine era adevărata Odihnă. Doar cel care a dat sabatul de la început pentru om, doar cel care a conceput o zi de odihnă pentru spirit şi trup, doar cel care a inventat timpul şi omul îmi poate spune fără să greşească când şi dacă este important sau nu sabatul în secolul  în care trăim. Fără o conexiune directă cu El, textul pe care îl avem în faţă este sterp, mort şi duce numai la idei preconcepute. Fără o conexiune cu El, chiar păzirea sabatului este un non-sens, deoarece nimic nu poate fi sfânt sau binecuvântat fără prezenţa Sa. Sabatul, trebuie să o spun răspicat, este o zi ca oricare alta. Doar prezenţa Creatorului în mintea omului face ca această zi să devină o sărbătoare sfântă, plină de sens. 
     Voi argumenta pe larg, în episoadele următoare, de ce este absurd să consideri sabatul în sine ca fiind o zi specială şi pe de altă parte, de ce rămâne totuşi ziua a şaptea o zi specială până la sfârşitul timpului. 

11 comentarii:

  1. Cata dreptate ai, cand eream copil abi asteptam sa treaca sabatul... erea ca o inchisoare pentru mine, iar vinerea nu mai zic, o urasc si acum, de multe ori sambata mancam doar cartofi fierti sau doar o salata de rosii, cred ca-ti dai seama de ce...
    Abi astept urmatoarele episoade...

    RăspundețiȘtergere
  2. Opinia ta deja am auzit-o predicata de pastor la biserica. E corecta viziunea...dar ATENTIE...de dragul omului nu tre sa facem chiar orice in Sabat (de dragul copilului nu tre sa merg acum cu el sa joc fotbal) pt ca exista un curent prin unele biserici ca in Sabat tre sa ma simt bine...sa socializez cu cei de langa mine (chiar daca e la restaurant) sa merg la munca ca de sunt de garda la spital si munca mea implica ajutorarea oamenilor. Totusi in Sabat sa nu il excludem pe Dumnezeul care ne-a dat Sabatul.

    RăspundețiȘtergere
  3. Paurras, bine ai venit. Da-mi voie sa nu fiu de acord cu tine.
    In primul rand ma indoiesc serios ca vreun pastor adventist ar predica sabatul asa cum "l-am predicat eu" in aceste trei episoade...
    In al doilea rand porunca a patra spune clar ca in ziua sa saptea sa nu muncesti...Eu am subliniat in articole faptul ca DUmnezeu a intentionat ca in aceasta zi sa avem un timp in care egoismul innascut in noi( leafa, ore extra, ciubucuri, numeste-le cum vrei) sa dispara.
    Nu gasesc nimic gresit ca sa muncim in sabat pentru semenii nostri, fara ca sa fim platiti pentru asta. Ci doar asa, pur si simplu sa-i ajutam in nevoile lor. Iarasi nu gasesc absolut nimic gresit sa mergi cu copilul si sa te joci cu el fotbal sau la piscina, sau in padure, sau oriunde e bine pentru el. Unde scrie in porunca a patra ca sambata nu ai voie sa te joci? Asta e o mostenire aberanta adventista romaneasca.
    Despre munca de garda la spital sunt iarasi de acord cu eá( acum cinci ani nu eram...) daca nu se incaseaza salariul ptr aceasta zi, adica cu alte cuvinte daca totul este facut benevol ptr semeni.
    Crede-ma ca sunt mai multi dintre cei care merg in sabat la biserica si il exclud din viata lor pe Dumnezeu, decat cei care merg in sabat la munca sau la joaca si sunt cu adevarat crestini...Pare incredibil, dar e adevarat.
    Desigur, e parerea mea, nu trebuie sa te superi ptr asta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sal Martin!
    Trebuie sa iti spun ca da...ceva de genul a ceea ce a scris in - (ne)Importanţa sabatului(I): punct de plecare - chiar am auzit intr-o predica la biserica tzinuta de pastorul nostru (care e un tip tanar si destul de inteligent).
    "In al doilea rand porunca a patra spune clar ca in ziua sa saptea sa nu muncesti...Eu am subliniat in articole faptul ca DUmnezeu a intentionat ca in aceasta zi sa avem un timp in care egoismul innascut in noi( leafa, ore extra, ciubucuri, numeste-le cum vrei) sa dispara." - Aici sunt de acord cu tine.
    "Nu gasesc nimic gresit ca sa muncim in sabat pentru semenii nostri, fara ca sa fim platiti pentru asta. Ci doar asa, pur si simplu sa-i ajutam in nevoile lor." - Aici trebuie sa stabilim ce inseamna "a munci" si "a ajuta", nu? De exemplu: veciunl Ghita te roaga sa il ajuti Sambata asta sa taie porcul ca nu are cu cine. Ce faci? Te duci? Omul nu te plateste (poate doar te cinsteste :) Omul e in "necaz" si trebuie ajutat. Deci ce faci?
    "Iarasi nu gasesc absolut nimic gresit sa mergi cu copilul si sa te joci cu el fotbal sau la piscina, sau in padure, sau oriunde e bine pentru el." - aici am un amendament, Isaia sub inspiratie parca spune ceva de "sa nu-ti faci gusturile tale" in ziua Sabatului. Lucrul acesta e valabil si pt tata (care e om in deplina facultate mintala) si ar trebui sa fie valabil si pt copil (tatal trebuie sa il faca sa inteleaga ce inseamna ca Sabatul sa fie o desfatare si nu o povara). Eu in schimbul fotbalului si piscinei as alege mai degraba o lectie despre Dumnezeu impreuna cu familia in natura in ziua Sabatului. Cred ca aici esti de acord cu mine, nu?

    RăspundețiȘtergere
  5. "Despre munca de garda la spital sunt iarasi de acord cu eá( acum cinci ani nu eram...) daca nu se incaseaza salariul ptr aceasta zi, adica cu alte cuvinte daca totul este facut benevol ptr semeni." - mdaa...aici sesizez o mica influenta "estica" in gandirea ta. Iarasi intrebare: cei care fac de garda la spital ce crezi ca ii intereseaza mai mult? Mila fatza de suferinta omului sau SALARIUL? Daca raspunzi "mila fatza de suferinta omului" atunci de ce nu s-a dus sa faca voluntariat in tarile africane unde e loc destul pt voluntariat si munca benevola iar suferinta e la tot pasul si a ales (occidentul) munca in spital remunerata? Daca raspunzi SALARIUL ai raspuns corect :) pt ca astfel de persoane care zic ca se duc sa faca de garda (ca de... asa a fost facut graficul si tre sa mearga la munca) dar nu incaseasza niciun ban sau banii incasati ii doneaza, de fapt sunt un fel de ...vb ta...farisei moderni. Ca vorba aia...suntem "experti" in lege si am gasit noi o portita prin care sa impacam si capra si varza. Adica nici nu imi pierd jobul (poate bine platit) dar am si constiinta chipurile impacata ca nu am "calcat" Sabatul.
    "Crede-ma ca sunt mai multi dintre cei care merg in sabat la biserica si il exclud din viata lor pe Dumnezeu, decat cei care merg in sabat la munca sau la joaca si sunt cu adevarat crestini...Pare incredibil, dar e adevarat." - DA...pare incredibil, dar e adevarat...ca nici unii dar nici ceilalti pe care tu i-ai amintit nu au treaba cu Dumnezeul Sabatului. Sa mai intru in amanunte? Cei care merg la biserica in Sabat crezanda ca facand DOAR treaba asta sunt crestini se inseala amarnic. Cei care merg pe la "garzi" sau piscine, fotbal etc in Sabat sfatul meu e sa reciteasca cu rugaciune Isaia 58:13-14. Si ce imi place la acest text este ca Dumnezeu pune conditia (v.13) dar vine si cu binecuvantarea (v.14) si se incheie foarte frumos..."caci gura Domnului a vorbit". Asata ca sa nu mai fie nici un dubiu.

    Mi-a facut placere sa avem aceasta mica "dezbatere teologica" impreuna. Cu stima si dragoste frateasca, paurras.

    RăspundețiȘtergere
  6. Paurras, sesisez în tine o luptă între o viziune modernă, neinhibată, hristocentrică despre sabat şi...una veche fundamentalist-adventistă şi românească get-beget prin ceea ce spui. Totodată remarc că poate nu ai citit şi celelalte articole despre acelaşi subiect unde ating desigur( deşi nu pe larg) şi problema lui isaia 58. Îţi recomand să le citeşti şi pe acelea.
    Exemplul pe care l-ai dat cu porcul este totuşi deplasat, mai ales în ceea ce mă priveşte, deoarece sunt vegetarian convins:-). Eu îţi dau un contraexemplu, ca să pricepi bine ce am intenţionat să spun:
    Caz real: o băbuţă serios înaintată în vârstă îşi taie cu sapa buruienile din faţa porţii în timp ce o familie de AZS tocmai trece pe lângă ea. Băbuţa îl roagă frumos pe bravul adventist să o ajute cinci, zece minute că nu mai poate...în loc de asta adv începe să-i ţină o predică despre sabat de cinci, zece minute. Întrebare: a procedat corect adventistul sau biblic?!?

    RăspundețiȘtergere
  7. Despre joaca în sabat a copiilor sau cu copiii noştri, declar răspicat încă odată: BUCURIA NOASTRĂ nu este interzisă în sabat!!! Ci doar munca, grijile, egoismul. Dar a merge la o piscină, la un lac să faci baie sau a te juca o miuţă mică cu fiul de cinci ani în sabat nu văd a fi ceva împotriva lui Dumnezeu oricât cât m-aş chinui să văd. Nu văd de ce aş pierde legătura cu Dumnezeu ptr asta, de ce s-ar supăra D-zeu ptr asta...Crede-mă , astea sunt aberaţii româneşti, adânc intrate în conştiinţa noastră. Şi ne temem tare rău să renunţăm la prejudecăţile noastre. Dumnezeu ne-a dat în sabat ocazia să ne bucurăm pe deplin. Tot ce reprezintă o bucurie nevinovată, care nu face rău semenului sau trupului tău, este binevenită în sabat. Restul sunt obiecţii omeneşti făcute din dorinţa de a fi mai sfânt decât papa...

    RăspundețiȘtergere
  8. Despre întrebarea ta legată de cei care fac de gardă în sabat...refuz să răspund. Eu nu cunosc ce e în sufletul nimănui şi ce îl motivează cu adevărat să se ducă la spital să muncească în sabat...Dacă alţii cunosc, treaba lor. Fiecare va da numai pentru sine socoteală cândva. Dar nu te condamn, exact la fel ca şi tine vedeam şi eu lucrurile acum cinci ani.... Acum m-am resetat.

    Problema e mult mai amplă, Paurras. Priveşte-i în ochi pe toţi adventiştii care trâmbiţează sus şi tare numai prima parte a versetului 13 din Isaia 58...şi întreabă-i serios: Da' partea ailaltă, cu "neurmând căile tale, treburile tale şi flecăriile tale" aia o faceţi? Sau doar pe jumătate?
    Serios acuma, dar îmi trezeşti amintiri sumbre cu adv care erau şi sunt extrem de scrupuloşi cu "plăcerile" din ziua sabatului, dar în schimb foooarte libertini cu bârfa, nimicurile, răutatea, ipocrizia, invidia, lăcomia, certurile, etc, etc, etc...Şi nu am chef să mă enervez amintindu-mi...Tocmai a venit sabatul:-))
    Îţi doresc sincer să cunoşti adevărata libertate şi fericire de sabat, nu numai ţie, ci tuturor celor care mă citesc!

    RăspundețiȘtergere
  9. Trebuie sa recunosc ca partea a 2 a a articolului doar am aruncat fugitiv un oki pe el.
    Exemplul cu "porcul" nu iti era direct adresata...ci era doar o ilustratie.
    Sincer...eu m-as fi oprit sa ajut batranica cu riscul convocarii de urgenta a unui comitet.:)
    La partea cu joaca (+celelalte activitati)nu pot sa fiu de acord cu tine. E posibil ca eu sa nu am o viziune corecta, e posibil ca tu sa nu ai o viziune corecta. Eu am un "crez": mari surprize vom avea cu totii in cer in legatura cu ce am inteles, crezut, trait pe pamant!
    "Dumnezeu ne-a dat în sabat ocazia să ne bucurăm pe deplin." spui tu...atunci eu pot sa merg frumusel la club si sa ma "bucur" cu niscai cativa preteni si niscai cateva fetitze si promit ca fac si olecutza de evanghelizare?

    RăspundețiȘtergere
  10. "Dar nu te condamn, exact la fel ca şi tine vedeam şi eu lucrurile acum cinci ani.... Acum m-am resetat." - eu prefer sa ma updatez cu versiuni mai bune si compatibile cu sistemul meu de operare. Resetarea (daca te referi la reinstalarea SO) e "periculoasa" pt ca dupa ce hardul este formatat si "gol" (defapt el niciodata nu este gol complet) e posibil fie sa instalezi un SO total necompatibil fie sa incerci un SO care desi nu face fatza configutatiei sistemului tau totusi te incapatzanezi sa il faci sa mearga incercand sa faci diferite "ghidushii" pt optimizare si pliere cat de cat pe sistemul hardware.

    RăspundețiȘtergere
  11. "Serios acuma, dar îmi trezeşti amintiri sumbre cu adv care erau şi sunt extrem de scrupuloşi cu "plăcerile" din ziua sabatului, dar în schimb foooarte libertini cu bârfa, nimicurile, răutatea, ipocrizia, invidia, lăcomia, certurile, etc, etc, etc...Şi nu am chef să mă enervez amintindu-mi..." - mai parca si mie acum imi vin in minte niste frati reformisti (rude de altfel...no din partea nevestii :)) care ce se mai kinuiesc saracii sa tina litera legii in Sabat...uitand spiritul ei. (subliniez ca am tot respectul pt fratii mei reformisti)
    Acum incercand sa fac oleaca (scuze cuvantul mai neacademic) de psihologie (unealata dracului :)cred ca (e doar o parere..e posibil sa nu fie asa pt ca nu te cunosc personal) atitudinea aceasta a ta de "resetat" vine oarecum pe fundalul educatiei reformiste (nu ca in sine ea ar fi rea...ci modul de implementare e defectuos), si aici imi vin in minte povestile spuse de nevastamea cu bunica ei reformista si "terorile" indurate :)
    Apropo...chiar as fi curios ce faci in Sabatul acesta...in eventualitatea in care nu ai o pizza si castronul cu salata :) Glumsec... dar sa stii ca eu personal sunt de acord cu ideia de biserica in casa lui Martin Luther (vb lui Pavel in ep catre Filimon "către sora Apfia şi către Arhip, tovarăşul nostru de luptă, şi către Biserica din casa ta" Filimon 1:2) Sabat fain sa ai!

    RăspundețiȘtergere