Kellog: eretic sau victimă? ( III )

    În acest episod Kellog continuă să dezvăluie minciunile sfruntate împotriva sa vehiculate de capii Conferinţei generale adventiste de atunci: Daniells, Prescott, W.C. White. Uluitor este că sora White s-a lăsat antrenată în acest joc murdar, crezând uneori mult prea uşor nenumăratele zvonuri care se răspândeau peste tot în defavoarea lui Kellog. Dacă nu aş fi cunoscut pe propria-mi piele şi pe pielea prietenilor mei cu lux de amănunte murdăria greţoasă a jocurilor de culise ale sistemului, aş fi spus că Kellog exagerează sau minte. Dar ceea ce spune el seamănă "ca o picătură de apă" cu ura,răutatea şi minciuna îndreptată de biserică împotriva mea şi a prietenilor mei în ultimii cinci ani. Acum îmi devine din ce în ce mai evident că greşeala fatală pe care a făcut-o Kellog( precum şi Jones şi Waggoner) este aceea că au "îndrăznit" să arate pe faţă  liderilor greşelile şi păcatele lor.

Bourdeau: În legãturã cu problema sanctuarului si cele 2.300 de seri si dimineti, crezi tu asa cum credem si noi?

Kellogg: Cred exact asa cum am fost învãtat în ultimii 15 ani – exact la fel. Nici în aceastã privintã nu am fãcut vreo schimbare.

Bourdeau: Îti aduci aminte cã fratele Jones a afirmat cã el nu crede cã sanctuarul este un loc restrâns, o locatie realã, limitatã?

Kellogg: Mie nu mi-a spus asa ceva, si nici eu nu i-am spus nimic de genul acesta. Nu am conversat cu el pe aceastã temã. Cred ce scrie Biblia, si vreau sã afirm simplu, cred ce stã scris. Sunt o multime de subiecte pe care, în viata mea atât de aglomeratã, nu am avut timp sã le studiez în amãnunt, asa încât sã-mi afirm credinta. Nu stiu si nici nu pretind cã stiu totul. Cred doar ce spune Biblia.

Un frate m-a întrebat cu putin timp în urmã:

- Crezi cã Domnul va veni în timpul acestei generatii?

- Textul spune cã aceastã generatie nu va trece pânã ce toate lucrurile nu vor fi împlinite. Asa spune Biblia si asa cred. Dacã cineva mi-ar cere sã-l explic si sã spun exact ce înseamnã, nu cred cã as putea. Dar cred cã oricare ar fi explicatia, este un adevãr. Tu stii ce înseamnã? l-am întrebat la rândul meu.

- Nu. Am si eu propria mea interpretare, dar nu stiu dacã mai este cineva care crede asa.

Am auzit tot felul de interpretãri. Zilele trecute am citit despre aceasta în Review. Cineva mi-a atras atentia asupra unui articol scris de profesorul Prescott, care lansa o nouã interpretare. Ati vãzut articolul? Este o explicatie nouã. Când eram copil „aceastã generatie” însemna vârsta de 30 de ani. Când am crescut si aveam în jur de 18-20 de ani, aceasta însemna 60 de ani. Mai târziu s-a spus cã vor mai fi în viatã la venirea Domnului câteva din persoanele care au vãzut întunecarea soarelui (1780). Timpul a trecut si au murit si acesti oameni. Nu mai stiu ce sã cred, dar cred. Am sperat cã întelesul va deveni mai clar dupã o vreme. Dar profesorul Prescott a descoperit o nouã interpretare: „aceastã generatie nu va trece” înseamnã generatia care recunoaste în aceste evenimente, semnele venirii lui Isus, generatia care recunoaste aceste semne ca o împlinire a profetiei, indicând cã sfârsitul este aproape. Pare o afirmatie rezonabilã.

Bourdeau: Eu mã bazez mai mult pe prezentarea fr.(James) White si a fr.(J.N.) Andrews. Persoanele care au putut întelege proclamarea mesajului din 1844, în a zecea zi din luna a saptea, de exemplu – momentul în care mesajul celui de-al treilea înger a început sã fie proclamat – erau persoane suficient de mature ca sã înteleagã însemnãtatea si interpretarea datã în legãturã cu aceste semne, si cã nu vor muri pânã ce Domnul nu va veni. Aceasta înseamnã cã ei trãiau când a avut loc cãderea de stele (1833). Indiferent când s-au nãscut, ei au înteles mesajul.

Kellogg: Te rog sã nu mã întelegi gresit. Tu ai un anumit înteles în privinta adventismului, si eu s-ar putea sã nu fiu de acord cu tot ce spui. La fel, fratele Amadon are propriul înteles, si în unele aspecte, probabil, nu cãdem de acord.

Ceea ce condamn eu este aceastã politicã de persecutie si condamnare a Sanitariumului care continuã, si nu sunt de acord cu refuzul fratilor din conducere de a veni la Battle Creek pentru a discuta situatia noastrã. Ei trebuie sã cunoascã pozitia noastrã, trebuie sã audã cã eu neg aceastã doctrinã despre care ei spun pretutindeni cã ar fi crezul meu. Vreau sã am ocazia sã declar în auzul lor cã eu nu cred asa ceva. Ei rãspândesc zvonuri în toatã lumea. Eu nu cred asa. Nu cred! Si nu am intentia sã cred, si n-am de gând sã-i învãt pe altii. Sã-mi spunã când m-au auzit ei vorbind gresit si care este greseala mea.

            Eu am aceeasi pozitie pe care am avut-o mereu. M-am strãduit sã fac binele si am încercat sã lucrez în armonie cu oamenii din jurul meu cât am putut. Nu m-am schimbat în nici o privintã. Nu m-am retras si nici nu intetionez sã-mi cer retragerea. Oamenii sunt luati de lângã mine. Dacã ei mã pãrãsesc, este alegerea lor; nu am nici o obiectie pentru cã nu este responsabilitatea mea. Dacã eu as cere sã mã retrag, atunci as fi responsabil pentru impresia care va merge peste hotare cã am respins adevãrul, Sabatul si multe altele. Aceasta ar confirma declaratiile lor cã am apostaziat. Si ar avea dovezi. Însã, dacã eu sunt dat afarã din Bisericã sau concediat din Sanitarium, responsabilitatea nu va cãdea pe umerii mei, ci pe umerii celor ce vor face acest lucru. Dupã aceea, oricât ar spune ei cã am apostaziat, nu pot sã-l transforme în adevãr.

Bourdeau: Intentia mea de a-i cere lui Rodney sã stea de vorbã cu tine nu se referea la aceastã istorisire. Aceste întâmplãri nu m-au preocupat niciodatã. Sunt anumite zvonuri, care circulã peste tot si au ajuns pânã în Sud, despre Rodney si Sarah, zvonuri pe care nu le-am mai auzit înainte. Intentia mea era sã stau de vorbã cu tine în legãturã cu anumite aspecte de la Sanitarium. Stii cã am statutul asociatiei, cu prevederile si hotãrârile bordului.

Kellogg: Sunt bucuros sã rãspund la orice întrebare.

Bourdeau: Aceasta am vrut sã discutãm în primul rând, si, în al doilea rând, despre personalitatea lui Dumnezeu si despre îngeri.

Kellogg: Hristos a murit pentru pãcãtosi. Asa am crezut întotdeauna.

Bourdeau. Ai sustinut mereu ceea ce credem noi?

Kellogg: Voi ce credeti?

Bourdeau: Nu ti-am pus întrebarea ca sã te provoc, sã aflu ceva ce pot transmite mai departe. Te-am întrebat doar. Este însã un aspect vital legat de ispãsire, la fel de vital ca acceptarea Bibliei.

Kellogg: Am sã-ti spun ce cred. Cred cã Hristos a murit pentru pãcãtosi, cã El este Mielul ucis pentru mântuirea lumii, si cã nu existã altã salvare decât prin Hristos.

Amadon: Nu stiu dacã ....

Kellogg: Acuzatiile fabricate împotriva mea de cãtre profesorul Prescott, cum cã, în discutia cu el, eu am negat cã as crede în ispãsire, sunt absolut false. Nu a existat aceastã discutie. Mã doare profund numai gândul cã unii îi transmit sorei White astfel de zvonuri. Ultima datã când m-am întâlnit cu dânsa a trebuit sã-i confirm credinta mea neschimbatã în Domnul Isus Hristos, sã o asigur cã mã rog lui Dumnezeu, de mai multe ori în fiecare zi, si cã îmi doresc sã pãzesc principiile asa cum le-am pãstrat pânã acum. În aceastã campanie de denigrare, ei spun numai minciuni împotriva noastrã.

Bourdeau: Care este pãrerea ta în legãturã cu intrarea lui Hristos în a doua parte a sanctuarului ceresc. Ce crezi despre ispãsire, despre judecatã si despre sfârsitul celor „2300 de seri si dimineti” si a „timpului de asteptare” în care trãim de atunci. Ce crezi cã va fi în continuare...

Kellogg: Argumentul profetic pare sã fie foarte clar. Nu vãd nimic care sã mã deranjeze sau sã-mi clatine credinta în el.

Amadon: Nu stiu dacã este cazul sã mentionez, dar cãlãtorind prin diferite biserici, încoace si încolo, am întâlnit anumite pãreri, complet diferite de credinta membrilor si a pãrintilor nostri, care sunt rãspândite de un om, cu numele Robinson.

Kellogg: Care Robinson?

Amadon: Este un bãrbat tânãr si am înteles cã lucreazã la Sanitarium.

Kellogg: Nu stiu cine este si ce face. Nu stiu nimic despre acest subiect.

Amadon: Nici eu n-am stiut. Poate cã Sanitariumul este în spatele acestor actiuni si s-a dedus aceasta din actiunile lui. Si, dacã este asa, este contrar credintei noastre.

Kellogg: Eu cred cã zvonul este la rãdãcina tuturor relelor – sau mãcar este una dintre rãdãcini în aceastã chestiune. Unele zvonuri ajung în urechile oamenilor, ei îsi imagineazã mult mai mult, si uite asa, stirea se amplificã apoi se multiplicã.

Amadon: Tânãrul avea un manuscris de vreo nouã sau zece pagini pe care-l punea la dispozitia tuturor celor interesati. L-am primit si eu de la o persoanã care s-a arãtat nedumeritã de continutul manuscrisului.

Kellogg: Acum aud pentru prima datã. N-am stiut cã se împrãstie vreun material si se propagã o altã doctrinã. A fost angajat ca sã lucreze la Sanitarium, nu sã propage alte învãtãturi.

Amadon: Cred cã era ceva legat de ideile fãrã noimã ale lui Ballenger, dar nu sunt sigur.

Kellogg: Nu stiu care sunt ideile lui Ballenger. N-am avut nici o legãturã cu el.

Bourdeau: Sã presupun cã nu ai legãturã nici cu acel articol despre lectiile Scolii de Sabat?

Kellogg: Fratele Jones a publicat acel articol pe cheltuiala si pe rãspunderea lui.

Bourdeau: Mult timp dupã ce fratele Jones a venit printre noi am crezut cã predicã acelasi lucru ca si noi.

Amadon: Cu trei sãptãmâni în urmã am avut o discutie aprinsã cu dr.Stewart. Stiti cã este un vorbitor foarte ager. I-am cerut un anumit document scris de dânsul. Auzisem citindu-se pãrti din acest document si am vrut sã-l am. El mi-a povestit cum a ajuns sã-l scrie.

- Eu cred cã Sanitariumul este în spatele actiunii acesteia, i-am spus eu.

- Nu, nu este Sanitariumul, mi-a rãspuns el. Documentul este inclus în cartea mea. Dar nu cred cã o voi tipãri vreodatã.

Cineva mi-a spus cã materialul se pregãteste pentru tipar si mi se pare un gest foarte rãutãcios. Mã întreb dacã Sanatoriul îl sustine si s-ar putea sã fie asa, pentru cã el n-ar fi putut face rost de atâtia bani ca sã plãteascã tiparul. A fost de acord sã-mi dea si mie o copie a documentului.

Bourdeau: Am discutat cu el pe marginea acelei cãrti, si i-am spus încã de la început cã...

Kellogg: Ce carte?

Bourdeau: Cartea care contine documentul respectiv. Am citit totul. Mi-a luat douã ore si jumãtate sã citesc cu atentie. I-am spus cã dacã este convins cã Dumnezeu se foloseste de sora White pentru a transmite informatii si avertizãri, atunci ar fi mai bine sã lase cazul sãu în mâinile Domnului. Sã-L lase pe El s-o corecteze si s-o sfãtuiascã pe sora White. Ar fi fost mai întelept sã se roage ca Domnul sã intervinã decât sã-si iroseascã timpul scriind aceste lucruri. Asa l-am sfãtuit. Asa am simtit cã trebuie sã procedez. Tii minte cã fratele (James) White obisnuia sã spunã: „Luati-vã mâinile, si lãsati-l pe Domnul sã lucreze”.

Kellogg: El însã nu se referea niciodatã la mâinile lui. Altii trebuiau sã-si opreascã mâinile.

Amadon: Mã întreb dacã interviul va fi scris vreodatã cu scrierea obisnuitã (uitându-se spre stenogramã).

Kellogg: Stenografii mei sunt foarte ocupati. Nu mã astept ca ei sã transcrie acum discutia noastrã. Atât de multe interpretãri s-au dat cuvintelor mele, încât nu voi mai discuta multi ani de acum înainte, cu nici unul dintre frati, fãrã sã am lângã mine un stenograf care sã înregistreze totul, cuvânt cu cuvânt. Nu trebuie sã ne fie fricã de adevãr. Numai de minciunã trebuie sã ne ferim. Noi apãrãm adevãrul.

Bourdeau: Nu cred cã existã ceva în conversatia noastrã din aceastã dimineatã de care sã ne fie fricã.

Kellogg: Fratele Amadon a ridicat o chestiune în discutia sa cu dr.Stewart; e posibil ca Sanitariumul sã fie în spatele acestei publicatii. Vedeti, aici este problema. Sunt multi oameni care se considerã buni crestini dar care sunt gata sã asculte si sã creadã tot felul de zvonuri. Biblia nu-i sfãtuieste pe crestini sã fie asa.  Biblia îi cere fiecãrui om sã cerceteze.

Este un verset biblic care spune: „Nu judecati, ca sã nu fiti judecati” (Matei 7:1). Nu-mi aduc aminte sã fi existat vreo perioadã în viata mea în care sã mi se aducã atâtea învinuri ca acum, din partea unora care pretind a fi un exemplu de viatã crestinã, cu pozitii înalte în bisericã de slujbasi sau pastori. Niciodatã n-am mai primit atâtea acuzatii. Nu trece nici o zi fãrã sã primesc vreo scrisoare în care mi se spune ce a spus cutare sau cutare, despre vreun pastor care a lansat niste minciuni îngrozitoare. Masinãria denominatiunii a declansat o activitate de denigrare a Sanitariumului Battle Creek si a tuturor celor ce lucrãm acolo, denigrare sustinutã de astfel de informatii, care vã face si pe dvs. sã credeti cã Sanitariumul este în spatele publicãrii acestui document.

Am sã vã spun adevãrul... Vorbesc în prezenta unui stenograf si, dacã doriti, puteti avea o copie a discutiei noastre iar dr.Stewart o poate verifica. Înainte ca fratii acestia sã vinã aici, din brosurile publicate de fratele Daniells anul trecut, am înteles cã se depunea un mare efort pentru distrugerea Sanitariumului si a muncii noastre. Stiu si când si-au fãcut planul acesta. Un prieten apropiat mi-a transmis cuvintele rostite de fratele Daniells:

- Acum ei par sã fie în câstig de cauzã, dar noi ne vom uni fortele, ne vom da mâinile si vom continua împreunã. Intentionãm sã rezolvãm lucrurile cu o fortã extraordinarã; îi vom zdrobi.

Sunt cuvintele fr.Daniells si s-a strãduit sã le împlineascã atunci când a venit aici.

Bourdeau: Din câte am înteles eu, el dorea doar sã aducã Sanitariumul la unison cu mãrturiile pe care Domnul le dãduse.

Kellogg: Si noi ne dorim acelasi lucru, sã aplicãm toate instructiunile pe care le cunoastem. Dacã dvs. stiti cã existã un aspect de care noi nu tinem cont, vã rog, spuneti-ne. În afarã de Sanitarium, nu stiu alt loc în lume în care, chiar în acest minut, sã se facã atâtea eforturi pentru a urma instructiunile primite. Si unele sfaturi au devenit aproape imposibil de urmat, tinând cont de atitudinea care s-a luat împotriva noastrã; dar noi facem tot ce ne stã în putintã.

Amadon: Frate Kellogg, nu cred cã existã vreun alt om pe fata pãmântului care sã fi primit atât de multe scrisori si sfaturi, indicatii, avertizãri si încurajãri din partea marelui Dumnezeu, cum ai primit tu. Fratele James White nu a avut nici mãcar a zecea parte din ele.

Kellogg: Asa este, am cea mai mare colectie de scrisori din lume. Dar arãtati-mi care este acel principiu continut în scrisori de care noi nu tinem cont – chiar mi-as dori sã-mi arãtati acest lucru. Am rugat Conferinta Generalã sã-mi arate; i-am rugat pe toti. Când fratele Daniells a venit la Battle Creek cu materialele pregãtite pentru Tabernacol, l-am invitat la Sanitarium sã le citeascã în fata tuturor; sã citeascã tot ce avea.

Necazul este cã, desi existã acuzatii la adresa noastrã, ei nu ne atrag atentia unde am gresit. De exemplu: se spune cã suntem hoti. Dar nu existã nici o precizare legatã de când si unde am furat. Dacã ne-ar arãta procedeul gresit, ne-am corecta. Cum putem sã corectãm ceva ce n-am fãcut niciodatã? Mãcar sã spunã ce anume furãm. Nu stim nimic despre vreun furt. Dacã am sti, am actiona. O altã acuzatie este cã avem spioni în toatã tara. Eu nu stiu nimic despre ei dar poate n-am fost constient de acest lucru. Vã rog, arãtati-mii pe spionii aceia, si-i voi îndepãrta.

S-au inventat tot felul de zvonuri. Când nu am urmat sfaturile lor? Când au spus: „Tu nu trebuia sã construiesti în Battle Creek”, am rãspuns: „Foarte bine, vom vinde clãdirea si vom construi un centru medical acolo unde este voia lui Dumnezeu”. Când au spus: „Cartea ta nu este doctrinalã; n-ar trebui rãspânditã” am rãspuns la fel: „Foarte bine, o vom opri.” Si asa am fãcut. Am depozitat-o într-un subsol si, de atunci, n-am mai vândut nici un exemplar. Apoi le-am cerut sfatul cum sã fac sã tipãresc o editie revizuitã si l-am urmat întocmai.

Ne-au spus sã nu chemãm fete si bãieti tineri, fãrã experientã, sã lucreze la Sanitarium. N-am mai angajat tineri, motivând cã noi ne dorim sã avem oameni cu experientã, cu caractere stabile.

Spuneti-mi, când am lucrat contrar instructiunilor pe care le-am primit?

Am fost sfãtuiti sã avem grijã si sã facem din Sanitarium o afacere de succes. Asta facem. Dumnezeu ne ajutã si toate lucrurile decurg mai presus de cele mai mari asteptãri ale noastre. Ni s-a comunicat cã nu trebuie sã renuntãm la principii sau sã facem vreun compromis în relatiile noastre cu clientii. Ne strãduim sã ridicãm principiile mai presus de orice.

Amadon: Declaratia ta despre întâlnirea din Berrien Springs si sora White este exact ca în scrisoarea T.

Kellogg: Dacã doriti, puteti verifica declaratiile mele. Întrebati-i pe fratii Daniells, Prescott, Butler si W.C.White, când au venit ei la mine si la W.K. sã ne strângem mâinile cu prietenie asa cum au fost sfãtuiti? Vã rog, scrieti-le si întrebati-i. Întrebati-o pe sora White ce au fãcut acesti frati ca sã urmeze sfaturile pe care le-au primit din partea dânsei. Ei n-au fãcut nici un gest ca sã urmeze aceste sfaturi.

Dacã eu nu respect instructiunile sorei White, veti spune cã sunt împotriva dânsei. Dar acum ati auzit pozitia mea. Vã dau o copie a acestei discutii pe care puteti s-o trimiteti si sorei White si s-o întrebati unde am gresit. Puteti s-o trimiteti si fratilor Butler, Daniells si Prescott.

Amadon: Când sora White a trimis odatã o scrisoare – te-am rugat s-o citesti înainte de a fi prezentatã în Tabernacol. Am fost convins cã trebuie sã lãmurim neîntelegerile. În acea întâlnire, sora White a spus cã, cu toate acestea, pare a fi o despãrtire în bucãti a sufletului si spiritului, si cã însusi Domnul Isus Hristos ar fi venit si v-ar fi luat de mânã, pe tine si pe fratele tãu Will, si v-ar fi înãltat în luminã si libertate, dar nu s-a întâmplat asa. Voi ati pãrãsit directia...

Kellogg: Merg mai departe si vã aduc mai multe informatii. Spun adevãrul si Dumnezeu mi-e martor. Fratii stiu subiectul acesta. Eram pregãtit sã aud istoria aceasta. Nici eu nu-mi explic. Doar dacã existã anumite lucruri pe care Domnul nu i le-a descoperit sorei White.

Am sã vã spun o întâmplare despre care eu cred cã dânsa nu stie nimic. Dupã mai multe zile, în ultima dimineatã eram acolo, în aceeasi casã cu W.C.White, în camera de lângã el. Si l-am vãzut pe veranda din spate, stând pe un bustean, cu capul între mâini. Arãta ca si cum ar fi fost foarte afectat. Si avea si motive sã fie. Vineri seara, profesorul Prescott tinuse o predicã împotriva mea si a cãrtii Living Temple, fãrã sã prezinte însã vreun citat din carte. A citat niste lucruri oribile din alte cãrti spiritiste, pãgâne si panteiste. A fost groaznic. Nici nu-l puteam asculta, si eram aproape gata sã strig la el.

 Cineva l-a întrebat din ce carte a citit, dar nu a primit rãspuns. A continuat sã vorbeascã despre aceste îngrozitoare doctrine pãgâne si la sfârsit a adãugat:

- Aceasta este doctrina despre care vorbeste cartea, si este rãspânditã peste tot.

În College View a afirmat în fata întregii audiente cã au circulat 50.000 de exemplare din carte; dar era o minciunã. Stia si el cã a spus o minciunã despre Living Temple.

Fratele Evans a venit la mine acasã si mi-a spus:

- Profesorul Prescott, W.C.White si fratele Daniells au convenit împreunã sã te ruineze, si am scrisori care pot dovedi aceasta.

Fratele Evans a venit aici, chiar în aceastã camerã. Acesta este adevãrul, frate Amadon.

Îl cunosti foarte bine pe fratele Haskell, nu-i asa?

Amadon: Da, îl cunosc.

Kellogg: La aceeasi întâlnire care a avut loc acum doi ani, în septembrie, am primit un telefon urgent din Lincoln de la fr.Haskell. Dorea sã vorbeascã cu mine asa cã am fixat o întâlnire în St.Louis.

Primul lucru pe care mi l-a spus când ne-am întâlnit a fost:

- Doctore, acesti oameni, Daniells si Prescott, au întins coarda prea tare. Când sora White a plecat din Battle Creek si-a dat seama cã ei nu i-au spus adevãrul. Dânsa mi-a spus si mie si celorlalti: „Ce s-a întâmplat de fapt? Dr.Kellogg este la fel ca întotdeauna. Dr.Kellogg nu este împotriva mea. El m-a tratat asa cum o fãcea întotdeauna. Si acolo, la Sanitarium, am fost întâmpinatã ca de obicei.”

Ei îi spuseserã cã ne-am rãzvrãtit împotriva ei, cã îi condamnãm scrierile; despre mine i-au spus cã am scris o carte în care demasc Mãrturiile si subliniez pãrtile slabe ale lor. Dar când a venit aici, a înteles cã nici un cuvânt nu fusese adevãrat.

Sora White trebuie sã-ti fi spus; le-a spus multor persoane de aici. Ea a predicat la gimnaziu si dupã aceea, am predicat si eu. Dânsa m-a aprobat în tot ceea ce spusesem. Si chiar acolo, le-a spus sã înceteze lucrarea aceasta de denigrare.

Dar ei i-au spus cã lucrarea nu mai poate fi opritã. Altfel, ar fi un dezastru. Asa cã au mers mai departe.

- Au întins coarda prea tare, a încheiat fratele Haskell. Acum vin la Battle Creek încercând sã gãseascã alte acuzatii la adresa ta. De aceea am vrut sã te vãd, ca sã te avertizez.

Aceasta este adevãrul, frate Amadon.

Asa cã eu si sora White ne-am împãcat, dar ei au venit din nou, si au cãutat altceva pentru a o influenta din nou – au gãsit altceva, au fãcut-o sã creadã cã sunt un falsificator.

O cunosti pe Martha Byington?

Amadon: Cred cã da.

Kellogg: Martha era împreunã cu sora White. O cunosti si pe sora L.M.Hall? Amândouã o însoteau pe sora White în acea ocazie, si ele cunosc toatã întâmplarea. Acesti oameni au venit la sora White cu un cec semnat de mine. Eu am spus cã nu semnasem nici un document, dar acum ei veniserã cu dovada cã semnãtura mea era acolo, pe aceastã hârtie. Era un cec de 1.000$ pe care, spuneau ei, îl „falsificasem”, dar atât de mult au amestecat toate lucrurile încât dânsa a fost convinsã cã am falsificat un cec de 50.000$, deci era fraudã. Sora White s-a gândit sã vorbeascã cu mine si mi-a trimis vorbã la Sf.Louis ca sã ne întâlnim. Când am ajuns acolo însã mi-a spus numai un scurt: ce mai faci, nu a stat deloc de vorbã cu mine. Le spusese deja unor persoane cã existã dovezi, în sfârsit, cã sunt un falsificator. Si astãzi dânsa crede acelasi lucru.

Iatã care este adevãrul. Am semnat un cec în alb cu numele „J.H.Kellogg, presedinte” spre a fi folosit pentru Asociatia Internationalã Medical-Misionarã si Voluntarã. Dar în absenta mea, dr.Thomason, care era secretar, a completat din gresealã cecul pentru altã asociatie, si anume „Asociatia Medicalã Voluntarã Mexicanã”. Eu eram autorizat sã semnez cecuri si pentru Asociatia Misionarã, dar numai în calitate de reprezentant – nu eram presedinte. Deci toatã înselãtoria consta în calitatea cu care am semnat, de „presedinte”.

Cecul a fost plãtit. Banii au mers în Mexic. Niciodatã nu am furat acei bani. S-a gresit si eu nu am stiut nimic despre aceasta. Am semnat ca sã fie folosit pentru o asociatie, dar, în absenta mea, cecul a fost directionat cãtre o altã asociatie. Asa cã atunci când ei mi-au scris despre acest lucru, le-am spus cã nu am semnat vreun cec pentru Asociatia din Mexic unde eram doar reprezentant; exista însã hârtia semnatã de mine în calitate de presedinte.

În absenta mea, dr.Thomason îl directionase gresit; domnisoara Steinel, care avea grijã de obicei de acte, era plecatã. Când s-a întors, judecãtorul Arthur a trimis o hãrtie explicativã fratelui Daniells si celorlalti. Dar ei nu au luat-o în considerare. Asa cã sora White are încã aceeasi impresie.

La ultima Conferintã Generalã, sora White m-a declarat hot iar Daniells a prezentat un scurt raport în sensul acesta. Când am cãlãtorit în Europa, în primãvara trecutã, am descoperit cã raportul fusese prezentat în toatã Europa, iar eu eram dovedit hot, pentru cã „asa zice Domnul”.

Întelegeti acum de ce nu am nici o simpatie pentru astfel de proceduri. Si vreau sã vã spun franc, cã dacã voi sustineti aceste actiuni ale comitetului Conferintei Generale, si dacã biserica este de acord cu aceastã campanie a Conferintei Generale bazatã pe înselãciune si minciunã, atunci când vor fi pregãtiti sã mã excludã din bisericã, voi privi aceasta ca o eliberare pe care Domnul mi-o dã, o eliberare de orice responsabilitate. Nu-mi voi cere retragerea din bisericã pentru cã eu sunt convins de acest adevãr si asa am crezut mereu; eu rãmân neclintit la principiile pe care le-am avut întotdeauna, si nu mã alãtur politicii lor.

Este o politicã ieftinã si necrestinã, un procedeu nebiblic. Nici mãcar nu am fost chemat în fata bisericii ca sã rãspund acuzatiilor ce mi se aduc. Acum sunt considerat vinovat pretutindeni. Sunt de acord cã trebuie sã fiu exclus din bisericã dacã am furat sau am fãcut altceva gresit. Dar nu ar trebui sã se aducã si o dovadã? Nu ar trebui sã mi se dea si mie ocazia de a mã justifica? Sunt gata sã rãspund oricãrei acuzatii. Sunt gata sã mã justific.

Am încercat întotdeauna sã fie pace – când au criticat cartea, am oprit toate exemplarele si am fost gata sã o refac. Fratele Haskell spunea:

- Cred cã intentia lor este aceea de a te compromite, de a te sâcâi, pânã când vei izbucni si tu, ca sã gãseascã un pretext împotriva ta. Deci, stai linistit.

Nu am intentia sã fac altceva. Nu-mi doresc decât sã fiu rãbdãtor. Dar uneori, în mijlocul îngrijorãrii, al supãrãrii si al muncii grele, mi-este destul de greu sã port aceste false acuzatii care au fost rãspândite în toatã tara. Mi-este greu sã-mi vãd prietenii cum se înstrãineazã de mine si înclinã sã creadã toate aceste rapoarte false. E grea povara aceasta. Numai Domnul mi-a dat putere ca s-o port si m-am rugat în fiecare zi ca Domnul sã mã ajute sã învãt lectia pe care trebuie sã o învãt din aceastã experientã.

Printre acuzatiile care mi-au fost aduse în brosurile împrãstiate de fr.Daniells, a fost si aceasta: eu nu le-am permis niciodatã colegilor mei sã citeascã Mãrturiile care mi-au fost trimise; eu am primit acele avertizãri si le-am interzis colegilor mei sã le cunoascã. Frate Amadon, înaintea Domnului îti spun cã nu este adevãrat. Este o minciunã. Colegii mei au citit toate Mãrturiile pe care le-am primit de la dânsa, chiar si scrisorile personale. Si, fii sigur, cã nu i-am trimis nici o scrisoare înapoi.

Stii cã dr.Paulson si dr.Kress au scris cartea Healthful Living. Încã de atunci, eu pãstram toate scrisorile primite de la sora White într-un sertar obisnuit, fãrã lacãt sau cheie. Îmi tineam toate documentele în sertarul acela. Când cartea era aproape gata, i-am spus dr.Paulson: „Aici sunt toate scrisorile primite de la sora White, dacã ai nevoie de ele” si el le-a parcurs pe toate. Dr.Kress a avut acces la ele; dr.Rand si colegii mei, de asemenea. Când primeam o scrisoare de la sora White, o aduceam înaintea bordului. Dar erau si câteva rânduri peste care sãream atunci când le citeam scrisoarea.

Singurele pasaje pe care nu le-am citit au fost cuvintele de apreciere ale dânsei; nu vroiam sã le citesc pentru cã simteam cã nu merit acele complimente; si nu le-am citit niciodatã. Sora White spunea ceva despre faptul cã as fi doctorul Domnului. Pe mine nu m-ati auzit spunând acest lucru. N-am contat niciodatã pe aceasta. N-am crezut cã Domnul mã considerã mai mult pe mine doctorul Lui decât pe oricare alt om crestin care se strãduieste sincer sã lucreze bine. Nu cred cã Domnul a fãcut o alegere în sensul acesta. Eu cred cã orice doctor crestin si sincer care încearcã sã-i ajute pe oamenii aflati în necaz si în suferintã, care-L cautã pe Dumnezeu si-I implorã ajutorul, va fi ajutat de Dumnezeu; si nu cred cã eu am fost privilegiat. Atâta timp cât îi cer ajutorul si-L rog cu toatã sinceritatea, sper ca El sã mã sustinã în continuare.

Amadon: Nu-mi place sã te aud spunând aceasta – cã tu nu crezi cã a fost un timp când erai într-un anumit sens doctorul Domnului cum altii nu erau.

Kellogg: Nu pot sã cred cã am fost doctorul Domnului în vreun sens, dar, cu sigurantã, orice doctor crestin care lucreazã cu toatã inima pentru oamenii bolnavi este doctorul Domnului. Vroiam sã spun cã nu am folosit niciodatã aceste cuvinte în avantajul meu, si voi stiti foarte bine.

Amadon: Asa este, doctore. Asa este.

Kellogg: Pentru cã n-am considerat cã Domnul mã trateazã într-un fel diferit pe mine decât pe oricare altul, sau cã am o pozitie privilegiatã, care-L obligã pe Dumnezeu sã mã ajute altfel decât pe alti oameni.

Amadon: Sunt sigur de aceasta.

Bourdeau: Eu cred cã Domnul a trimis îngerii Sãi ca sã-ti conducã mâna.

Kellogg: Sunt convins cã Domnul mã ajutã în timpul operatiilor. Eu cred cã mã sustine si acum, când am intrat în necazurile acestea îngrozitoare; Lui mã rog sã mã întãreascã si vãd cã o face deja. Cred cã vã va surprinde aceastã idee – cã Dumnezeu te ajutã sã-ti întelegi încercarea în care te afli si sã iesi la luminã.

Amadon: Te-am mai auzit spunând aceasta cu multi ani în urmã, când obisnuiam sã trec pe la Sanitarium aproape în fiecare zi.

   ( va urma)